Material realizat de Anna Iosif și Emilia Popescul
Membrii NATO au decis extinderea mandatului secretarului general, Jens Stoltenberg, cu încă un an, informează Al Jazeera. Pe fondul războiului dus de Rusia în Ucraina, membrii organizației militare au decis extinderea mandatului lui Stoltenberg cu încă un an. Mandatul trebuia să expire anul acesta la data de 1 octombrie, aceasta fiind a patra prelungire din anul 2014 până în prezent. Anunțul prelungirii mandatului a venit cu o săptămână înainte de summitul anual al alianței, care urmează să aibă loc în capitala Lituaniei, Vilnius. Lideri precum președintele american, Joe Biden, prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, și ministru de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, au salutat vestea, Kuleba declarând că „vremurile grele necesită o conducere puternică, Jens Stoltenberg demonstrând tocmai asta”.
Oficialii Turciei și ai Egiptului au numit ambasadori în cele două state, pentru a-și restabili relațiile la cel mai înalt nivel diplomatic, relatează Al Jazeera. Într-o declarație comună publicată de ministerul turc de externe, cele două guverne au declarat că guvernul turc l-a nominalizat pe Salih Mutlu Sen drept ambasador la Cairo, iar guvernul egiptean l-a numit pe Amr Elhamamy ca reprezentant al său la Ankara. Cele două părți au declarat că „acest pas vizează normalizarea relațiilor dintre cele două state și reflectă voința reciprocă de a îmbunătăți relațiile bilaterale în interesele celor două popoare”. Relațiile dintre Cairo și Ankara au fost întrerupte în 2013, după ce șeful armatei de atunci și actualul președinte egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, a condus o lovitură de stat pentru a-l înlătura pe președintele Mohamed Morsi, fost lider al unui grup islamist activ în mai multe state, Frăția Musulmană.
Președintele kenyan, William Ruto, a ridicat interdicția existentă de șase ani împotriva exploatării forestiere, conform Associated Press. Președintele a declarat că este o „prostie” să putrezească copaci maturi în păduri, în timp ce industriile locale nu au lemn. Acesta a mai adăugat faptul că ridicarea interdicției vine ca o metodă de „a crea locuri de muncă pentru tinerii noștri”. În 2018, în timp ce Ruto era vicepreședinte, acesta a anunțat interzicerea exploatării forestiere, pentru a proteja zonele de captare a apei și pentru a preveni seceta. De asemenea, anul trecut, Ruto a lansat un plan de plantare a 15 miliarde de copaci în Kenya timp de 10 ani, ca o modalitate de a combate schimbările climatice. Directorul executiv al Fundației Green Africa, John Kioli, a declarat că ridicarea interdicției de exploatare forestieră ar submina toate eforturile de a pune Kenya pe o traiectorie cu emisii scăzute de carbon prin reabilitarea pădurilor.
Un nou conflict armat puternic a izbucnit în capitala Sudanului, în timp ce armata a încercat să întrerupă rutele de aprovizionare folosite de rivalii săi paramilitari, relatează Reuters. Conflictul dintre armată și forțele paramilitare (RSF) a izbucnit pe 15 aprilie, aducând conflicte zilnice în capitală, declanșând crime motivate etnic în regiunea de vest Darfur, și aducând cu sine posibilitatea ca Sudanul să intre într-un război civil prelungit. Conform localnicilor, conflictul de marți din Omdurman a fost cel mai violent din ultimele săptămâni, „fiind bombardamente foarte puternice de ore întregi, lovituri aeriene, artilerie și gloanțe”. Aproape 2,8 milioane de persoane au fost strămutate de la începutul luptelor la mijlocul lunii aprilie, inclusiv aproape 650.000 care au trecut în țările vecine, potrivit ultimelor cifre ale ONU.
Operațiunile militare ale Israelului în orașul și tabăra de refugiați din apropiere de Jenin, din Cisiordania ocupată, au intrat în cea de a doua zi, relatează Deutsche Welle. Ministerul Palestinian al Sănătății a declarat că un palestinian care a fost rănit în timpul confruntărilor de luni a murit peste noapte, ridicând numărul morților la 10. Potrivit ministerului, 100 de persoane au fost rănite în raidul care a avut loc cu o zi în urmă, dintre care 20 sunt în stare gravă. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că „activitățile de combatere a terorismului” au continuat peste noapte, spre ziua de marți. Purtătorul de cuvânt al IDF, Daniel Hagari, a declarat că „doar 10 ținte au rămas în Jenin și că operațiunea s-ar putea termina în câteva zile”. Între timp, au fugit din tabăra de refugiați, care găzduiește cel puțin 14.000 de oameni, trăind pe o suprafață de mai puțin de jumătate de kilometru pătrat.
Guvernul chinez a anunțat că va impune controale de export asupra a două metale utilizate în producția cipurilor de calculator și a panourilor solare, relatează NPR. Metalele, galium și germaniu, sunt utilizate și în aplicații militare. Oficialii au menționat că măsura va intra în vigoare de la 1 august. Statele Unite au impus limite comerciale de mai mulți ani pentru a încerca să restricționeze accesul Chinei la tehnologia semiconductorilor. Într-o declarație, Ministerul Comerțului din China a afirmat că noile controale asupra exportului acestor metale sunt pentru a proteja interesele naționale. Potrivit Critical Raw Minerals Alliance, China produce 60% din germaniu și 80% din galiu la nivel mondial. De asemenea, China domină lanțurile de aprovizionare pentru minerale rare utilizate în multe produse high-tech, precum și pentru litiu, cobalt și grafitul utilizați în baterii.
Centrul Național pentru Prognozele de Mediu ale Statelor Unite ale Americii a anunțat un nou record pentru cea mai călduroasă zi din an, relatează The Guardian. Temperatura medie globală a atins 17,01 grade Celsius, depășind recordul din august 2016 de 16,92 grade Celsius, pe măsură ce valurile de căldură au afectat întreaga lume. Specialiștii au afirmat că valurile de căldură extremă au apărut în contextul crizei climatice provocată de activitatea umană. În anumite regiuni din China temperaturile au depășit 35 de grade Celsius, iar în nordul Africii, au fost înregistrate temperaturi apropiate de 50 de grade Celsius, în timp ce, în Orientul Mijlociu, mii de oameni au suferit din cauza căldurii neobișnuit de arzătoare în timpul pelerinajului religios hajj din Arabia Saudită. Antarctica, aflată în prezent în perioada de iarnă, a înregistrat temperaturi anormal de ridicate, pe măsură ce topirea ghețarilor se accelerează.
Autoritățile din orașul mexican Tijuana au fost nevoite să gestioneze o criză de apă, informează AP News. Mai mult de 90% din apa din Tijuana provine din fluviul Colorado, printr-un singur acvaduct care necesită adesea reparații. Orașul se confruntă cu o criză a apei cauzată de infrastructura învechită și ineficientă, precum și de guvernele succesive care au făcut puțin pentru a pregăti orașul pentru diminuarea apei din regiune. Tijuana este unul dintre ultimele orașe de la aval care primesc apă din fluviu, iar această problemă este agravată de seceta severă și de gestionarea inadecvată a resurselor de apă. La nivel național, peste 44% dintre municipii din Mexic erau afectate de secetă în luna mai, conform Comisiei Naționale a Apei din Mexic. Provocările cu care se confruntă Tijuana sunt acute, deoarece este unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere din țară, amplasat într-unul dintre statele cu cele mai mari deficite de apă din Mexic.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a aprobat planul de deversare a apei de la Fukushima, conform Deutsche Welle. Oficialii Japoniei au asigurat că vor continua să ofere informații transparente și să coopereze cu organizațiile internaționale pentru a gestiona în mod responsabil această situație. Într-o conferință de presă comună cu ministrul de externe, Yoshimasa Hayashi, șeful AIEA, Rafael Mariano Grossi, a afirmat că raportul marchează „un capitol important” în activitatea agenției din ultimii doi ani. Liderul AIEA a menționat în raportul său că planul este în conformitate cu standardele internaționale de siguranță și va avea un „impact radiologic neglijabil asupra oamenilor și mediului”. Cu toate acestea, proiectul necesită aprobarea finală din partea autorității de reglementare nucleară japoneză, Tokyo Electric Power.
Statele Unite ale Americii s-au confruntat deja cu 11 atacuri armate în masă, relatează NPR. Anul acesta au avut loc 346 de atacuri. Doar săptămâna aceasta au avut loc 3 atacuri care s-au soldat cu moartea a zece persoane. Un individ înarmat, purtând o vestă antiglonț, a ucis cinci persoane într-un cartier din sud-vestul Philadelphiei. Doi copii, în vârstă de 2 și 13 ani, au fost răniți. În aceeași seară, a avut loc un alt atac în timpul unui festival stradal în Fort Worth, Texas, soldată cu moartea a trei persoane și rănirea a opt. Cu o zi înainte, în cartierul Brooklyn Homes din Baltimore, un incident armat în timpul unei petreceri de cartier a provocat moartea a două persoane și rănirea altor 28. Atacurile în masă au înregistrat o creștere în ultimii ani, la fel ca și alte forme de violență armată, transformând armele de foc într-o problemă majoră de sănătate publică. Doar în acest an, peste 21.000 de persoane au murit ca urmare a violenței armate, dintre acestea 12.210 au fost sinucideri.