Material realizat de Macovei Mircea-Andrei
O comisie parlamentară din Noua Zeelandă a constatat că proiectul de lege prin care s-ar reinterpreta tratatul fondator cu populația maori ar trebui abandonat, titrează The Guardian. Acesta a generat un număr record de documente depuse asupra sa din partea populației neozeelandeze, printre care sunt incluse și peste 300.000 de depuneri scrise. După săptămâni de audieri, comisia juridică a recomandat că proiectul de lege nu ar trebui să continue. În raportul său, comisia a subliniat că marea majoritate a depunerilor au fost împotriva legii, iar printre temele comune ridicate de oponenți s-au numărat inconsecvența cu tratatul original, defectele sau lacunele din procesul de elaborare a proiectului de lege, precum și efectul negativ al acestuia asupra coeziunii sociale. Tentativa de legislație a stârnit critici din partea avocaților, a cadrelor universitare și a publicului larg, care au considerat că prin aceasta ar slăbi drepturile populației maori și se vor elimina controalele asupra Coroanei.
Țările din Uniunea Europeană și Asia Centrală au convenit să-și intensifice cooperarea, ajungând la un parteneriat strategic, informează Euronews. În cadrul primului summit comun al celor două facțiuni, desfășurat la Samarkand, Uzbekistan, Uniunea Europeană a anunțat că regiunea asiatică, care include Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, va primi un pachet economic în valoare de 12 miliarde de euro prin inițiativa Global Gateway. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că în această nouă realitate globală în care „puterile din întreaga lume își creează noi sfere de influență”, „partenerii de încredere nu au fost niciodată atât de importanți”. Ursula von der Leyen a mai punctat că acest nou parteneriat strategic „este un angajament de a fi acolo unul pentru celălalt”.
Curtea Constituțională a Coreei de Sud a menținut punerea sub acuzare a președintelui Yoon Suk Yeol, conform Deutsche Welle. Într-un verdict televizat, șeful interimar al curții, Moon Hyung-bae, a declarat că toți cei opt membri au votat în unanimitate în favoarea demiterii lui Yoon Suk Yeol, constatând că acțiunea acestuia de a institui legea marțială „a încălcat” Constituția, nu a urmat procedurile legale și a interferat cu independența justiției. De asemenea, fostul președinte și-a încălcat datoria de comandant-șef prin mobilizarea trupelor. Prin intermediul avocaților săi, Yoon Suk Yeol și-a cerut scuze populației sale, declarând că „Îmi pare atât de rău și regret că nu m-am putut conforma așteptărilor voastre”, adăugând că „mă voi ruga întotdeauna pentru Republica Coreea și pentru toată lumea”. Hotărârea curții a deschis calea unor noi alegeri electorale, care trebuie organizate în următoarele 60 de zile. Până la inaugurarea unui nou președinte, prim-ministrul Han Duck-soo va continua drept interimar.
Liderul juntei militare din Myanmar, Min Aung Hlaing, s-a întâlnit cu mai mulți lideri străini, notează Reuters. Într-o rară vizită externă, acesta a participat la un summit regional desfășurat la Bangkok, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul Thailandei, Paetongtarn Shinawatra, și prim-ministrul Indiei, Narendra Modi. Printre temele principale de discuție s-au numărat eforturile de recuperare în urma cutremurului recent care a lovit Myanmarul și a făcut peste 3.100 de victime, precum și despre posibilitatea alegerilor libere și încetarea războiului civil declanșat de lovitura de stat dată de junta lui Min Aung Hlaing. La data de 2 aprilie, liderul din Myanmar a anunțat un armistițiu temporar până pe 22 aprilie, însă reprezentanții Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite au anunțat că investighează 53 de atacuri comise de junta militară, dintre care 16 petrecute după începerea armistițiului. De asemenea, aceștia au punctat că furnizarea de ajutoare în zonele afectate de cutremur, unde comunitățile locale nu susțin guvernarea militară a fost restricționată.
Ministrul de Externe al Vaticanului, Paul Gallagher, a discutat cu omologul său din Rusia, Serghei Lavrov, relatează Reuters. Cei doi au purtat o conversație telefonică, în care principalul subiect a fost reprezentat de războiul din Ucraina și de încheierea acestuia. Serghei Lavrov a subliniat că apelul a fost inițiat de arhiepiscop și că aceștia au discutat „modalități de rezolvare a crizei ucrainene prin eliminarea obligatorie și fiabilă a cauzelor sale fundamentale”. Reprezentanții Vaticanului au condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina, însă au făcut și apeluri la începerea negocierilor pentru încheierea războiului. Serghei Lavrov a avut o întâlnire cu un alt oficial al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, în luna septembrie 2024, în cadrul unei Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York.