Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Meda Dragomir și Delia Afilipoaie
Rusia și Statele Unite ale Americii au făcut schimb de acuzații în legătură cu actuala situație de la granițele Ucrainei în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, relatează Deutsche Welle. În ciuda opozițiilor din partea autorităților de la Kremlin, Consiliul de Securitate a fost convocat să discute despre staționarea trupelor ruse la granițele Ucrainei. Washington-ul a atacat direct acțiunile Rusiei, declarând că acestea reprezintă o “amenințare la adresa păcii și securității”. Drept răspuns la aceste afirmații, un purtător de cuvânt din partea Kremlinului a raportat că această adunare de urgență nu este este decât “o cascadorie de PR” și o încercare de a crea “panică” din partea Statelor Unite. Cu toate acestea, orice acțiune directă din partea Consiliului în această privință este improbabilă, având în vedere dreptul Rusiei de veto, cât și legăturile strânse pe care le are cu alte cateva state membre, precum China.
Prim ministrul Ungariei, Viktor Orban, a planificat o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin, prin care caută “să obțină favoruri” din partea Moscovei , în toiul crizei din Ucraina, informează Deutsche Welle. Prim ministrul Ungariei este dornic să deschidă negocierile cu autoritățile din Rusia în privința noii centrale nucleare din Paks, în zona centrală a Ungariei. Cu toate acestea, criza de la granițele Ucrainei riscă să eclipseze aceste planuri. “Evident că nu putem evita discuțiile despre situația actuală din Europa, în care poziția Ungariei este una foarte clară. Ne dorim pacea”, a declarat liderul politic de la Budapesta intr-un interviul postat pe conturile de socializare ale acestuia. Daniel Hegedus, un reprezentant al Europei Centrale în cadrul German Marshall Fund din Statele Unite, este de părere că programarea acestei întâlniri este foarte importantă: “Aceasta este cea de-a 11a întâlnire privată dintre Orban și Putin, iar sincronizarea acesteia trimite un mesaj simbolic către președintele Rusiei, deoarece îi demonstrează că nu toate statele din cadrul Uniunii Europene vor să-l evite pe fondul crizei din Ucraina”.
Noul guvern din Cehia, condus de prim-ministrul Petr Fiala, a anunțat că vizează amânarea deciziei privind ratificarea Convenției de la Istanbul, în ciuda presiunii crescânde din partea Bruxelles-ului, anunță Euractiv. Ratificarea ar putea afecta relațiile dintre grupurile coaliției de guvernare, formată din cinci partide. În declarația sa oficială, noul guvern a promis o abordare distinctă asupra situației victimelor violenței sexuale. Cu toate acestea, ministrul justiției, Pavel Blažek, a cerut amânarea discuțiilor despre Convenție pentru un an. Acesta a motivat această mișcare pe baza necesității unor dezbateri politice suplimentare pe această problemă. Republica Cehă a semnat Convenția în 2016, însă nu a ratificat-o niciodată, deoarece are nevoie de aprobarea ambelor camere parlamentare, precum și de semnătura președintelui. În noiembrie 2021, Parlamentul European a cerut Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei și Bulgariei să ratifice imediat Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, deoarece acestea sunt singurele țări din Uniunea Europeană care nu au făcut-o până acum.
Statele Unite ale Americii, alături de Canada și Marea Britanie au lansat noi sancțiuni la adresa Myanmarului, la aproape un an de la lovitura de stat, informează Reuters. Cele trei state au impus sancțiuni împotriva oficialilor din Myanmar, pentru a marca un an de când armata a preluat puterea și a dezlănțuit haosul în țară. În decursul ultimului an au mai fost luate măsuri la adresa comandantului Min Aung Hlaing și a altor oficiali care au participat la condamnarea fostei administrații, de data aceasta acțiunile fiind luate împotriva liderilor sistemului juridic. Secretarul de stat American, Antony Blinken, a declarat că această acțiune coordonată reprezintă susținerea internațională pentru populația din Myanmar, cât și o modalitate de a aloca responsabilitatea pentru violențele perpetuate de regimul militar. Ca urmare a loviturii de stat din 2021, peste 10.000 de persoane au fost deținute de armată în încercarea de a-și consolida puterea.
Forțele de securitate din Myanmar au arestat zeci de persoane în încercarea de a suprima planurile pentru greva organizată cu ocazia aniversării loviturii de stat din Myanmar, conform presei naționale, informează ABC. Preluarea puterii de către armată la 1 februarie 2021 a înlăturat guvernul ales democratic al lui Aung San Suu Kyi, al cărei partid, Liga Națională pentru Democrație, era pe cale să înceapă un al doilea mandat de cinci ani în funcție. Oponenții guvernării militare au propus o „lovitură tăcută”, menită să golească străzile orașelor din Myanmar, îndemnând oamenii să stea acasă și întreprinderile să-și închidă porțile între orele 10:00 și 16:00. Unul dintre protestele planificate pretindea apoi ca suporterii să facă zgomot fie lovind oale și tigăi, fie claxonând. Cel puțin 58 de persoane au fost arestate începând de săptămâna trecută, după ce au postat pe Facebook anunțuri că magazinele și afacerile lor vor fi închise. Printre deținuți se numără comercianți, proprietari de restaurante, un medic, un make-up artist, un proprietar de atelier de reparații de telefoane mobile și un astrolog.
Ambasadorul francez, Joel Meyer, a fost expulzat de autoritățile din Mali, înștiințează BBC. Liderii militari din Mali au cerut expulzarea imediată a ambasadorului Franței, Joel Meyer. Aceasta decizie a fost luată în urma declarațiilor dure făcute de ministrul afacerilor externe, Jean-Yves Le Drian, la adresa guvernului de tranziție din Mali. Acesta a declarat că actuala conducere militară din țara Africană a căpătat puterea într-un mod “ilegitim” și că este “scapata de sub control”. Relațiile diplomatice dintre cele două state au luat o turnură în vara anului 2020, când armata a sustras puterea de la vechile autorități. Ambasadorul a fost “convocat și înștiințat că este rugat să părăsească teritoriul național în urmatoarele 72 de ore” a informat guvernul din Mali în declarația oficială.
Statele Unite ale Americii au îndemnat Coreea de Nord să participe la discuții directe, ca urmare a testelor balistice efectuate recent, raportează Reuters. Coreea de Nord a confirmat recent lansarea celei mai mari rachete din ultimii 5 ani, aceeași rachetă cu care autoritățile nord-coreene au amenințat teritoriul american din Guam, în 2004. Președintele American, Joe Biden, este de părere că aceste teste balistice fac parte dintr-o operațiune de destabilizare care reprezintă o încălcare clară a convențiilor Consiliului de Securitate din cadrul Organizației Națiunilor Unite. Sub administrația actuală, Statele Unite ale Americii a avut numeroase încercări eșuate de a ajunge la o convenție cu liderul de la Phenian, Kim Jong-un. Cu toate acestea, oficialii americani au înaintat încă un apel direct Coreei de Nord pentru a discuta programele sale nucleare și balistice.
În timpul întâlnirii de la Casa Albă, Joe Biden i-a transmis șeicului de la Doha, Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, că Statele Unite ale Americii vor desemna Qatarul drept aliat major non-NATO, raportează Al Jazeera. Această mișcare ar putea îmbunătăți în mod oficial parteneriatul dintre Doha și Washington. Biden a numit Qatarul „un bun prieten și un partener de încredere”. Statutul ar oferi țării din Orientul Mijlociu privilegii economice și militare speciale în relația sa cu Washington, astfel Qatar ar deveni a doua țară din regiunea Golfului, după Kuweit, care ar deține acest titlu. Vizita șeicului Tamim la Washington a fost motivată pe fondul crizei diplomatice și militare în Europa de Est, unde Statele Unite ale Americii se tem că Rusia ar putea plănui o invazie a Ucrainei.
Economia Mexicului a intrat în recesiune tehnică, datorită micșorării PIB-ul, raportează Al Jazeera. Economia Mexicului s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv în ultimele trei luni din 2021, potrivit datelor oficiale, plasând țara în recesiune tehnică și alăturând-o Braziliei, a cărei economie a căzut din nou în teritoriu negativ, anul trecut. Produsul intern brut (PIB) din a doua economie ca mărime a Americii Latine s-a redus în al patrulea trimestru cu 0,1% față de perioada precedentă de trei luni, în termeni ajustați sezonier, conform datelor preliminare publicate de Institutul Național de Statistică și Geografie din Mexic. Ministrul adjunct al Finanțelor din Mexic, Gabriel Yorio, a declarat vineri că discuția despre o „recesiune tehnică” nu ia în considerare volatilitatea economică legată de coronavirus și problemele globale de aprovizionare.
De la începutul anului, grupurile rivale de gherile din Columbia au dus o bătălie nemiloasă în Arauca, informează France24. Aceștia urmăresc controlul teritorial și traficul multiplu cu Venezuela, de cealaltă parte a râului Arauca. Aproape 50 de oameni au fost uciși în mai puțin de patru săptămâni, iar crimele, răpirile și amenințările au devenit întâmplări zilnice. Conflictul se învârte în jurul unei zone numite „triunghiul morții” aflată lângă râul Arauca. Regiunea Arauca este la fel de mare ca Belgia, însă slab populată. Economia sa este condusă de câmpul petrolier Cano Limon, precum și de agricultură și contrabandă. Aceasta este „devorată de corupție și reprezintă o regiune de graniță care este o mină de aur pentru gherile”, a declarat o sursă anonimă. Armata de Eliberare Națională (EL), ultimul grup de gherilă recunoscut al Columbiei, și dizidenții rebeli ai Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC) au semnat un acord de pace cu guvernul în 2016.
