Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ioana Vințeler și Marina Ghiță
Planul Republicii Populare Bangladesh de a reloca zeci de mii de refugiați ce fac parte din minoritatea musulmană Rohingya pe o insulă îndepărtată a stârnit numeroase controverse, susține Al Jazeera. Guvernul republicii a întocmit un plan foarte bine pus la punct ce implică forța comisiilor și autorităților naționale cu scopul de a disemina minoritatea musulmană Rohingya. Începând cu anul 1948, de când Birmania a devenit independentă, populația Rohingya s-a confruntat sistematic cu asemenea acte de discriminare. Refugiații din Myanmar, cunoscută ca și Birmania, au fost redirecționați către Thengar Char, o insulă îndepărtată din Golful Bengal. Conform autorităților, insula e nelocuibilă și îi predispune pe refugiați la nenumărate pericole, întrucât insula e predispusă inundațiilor. Planul de relocare a stârnit furie în rândul liderilor comunității Rahingya, iar O.N.U. a subliniat că o asemenea relocare forțată va fi un proces extrem de complex și de controversat. „Măsurile preventive sunt necesare pentru a stopa infiltrările ilegale ale refugiaților”, susține ordinul autorităților naționale.
Alexandre Bissonnette, suspectul de 27 de ani implicat în atacul terorist împotriva musulmanilor din Québec, a fost acuzat de crimă de gradul întâi, relatează The Telegraph. În urma acestui atac, 6 persoane au fost ucise, iar zeci de persoane rănite. Masacrul a avut loc duminică seara, iar prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, a subliniat lașitatea acestui act terorist împotriva musulmanilor. Unul dintre purtătorii de cuvânt al poliției din Québec a afirmat că motivele suspectului cu privire la săvârșirea unei asemenea infracțiuni sunt neclare. Mohamed Yangui, liderul moscheii, nu se afla înăuntru în momentul săvârșirii faptei. Aproximativ 100 de persoane se aflau în interiorul moscheii în timpul rugăciunii de seară, spun cei de la The Telegraph. „Diversitatea este puterea noastră, iar toleranța religioasă e unul dintre cele mai prețioase principii ale noastre”, a declarat Trudeau.
La întrunirea Congresului Mondial al Evreilor, prințul Charles a accentuat faptul că lecțiile Holocaustului sunt pe punctul de a fi uitate, relatează cei de la The Guardian. Această afirmație a venit după ce Donald Trump, cu trei zile înainte, a semnat ordinul executiv ce interzice accesul refugiaților sirieni în SUA. „Întotdeauna am încercat să depășesc granițele credinței și ale comunității, să ofer o mână de ajutor acolo unde a fost nevoie”, a declarat prințul Charles în cadrul cinei de caritate. Încercarea lui Trump de a crea o fortăreață în jurul propriului teritoriu cu scopul de a ține comunitatea refugiată cât mai departe, a creat numeroase tensiuni peste tot în lume. „Milioanele de refugiați nu primesc nicio fărâmă de speranță din partea țărilor care-și închid frontierele. Ordinul executiv e în totalitate bazat pe discriminarea în funcție de religie și naționalitate”, a afirmat Ephraim Mirvis, liderul Congregației Unite Evreiești.
Mii de homosexuali și bisexuali din Anglia și Țara Galilor, acuzați că ar fi prejudiciat normele morale ale sexualității de acum câteva decenii, au fost grațiați post-mortem, informează BBC. Legiferarea unei asemenea legi de către Guvern permite eliberarea a 49.000 de bărbați de acuzațiile pentru care în ziua de astăzi ar fi fost considerați nevinovați. „Nu vom putea repara răul făcut, dar ne-am cerut scuze și am făcut demersurile necesare pentru a corecta acele nedreptăți”, a afirmat ministrul de justiție Sam Gyimah. Matematicianului Turing, care a fost acuzat pe nedrept din cauza relației consensuale cu un alt bărbat, i-a fost acordată grațierea regală după 60 de ani de la comiterea suicidului.
Potrivit unui raport al Amnesty International, valul de crime legate de droguri din Filipine pare să fie „sistematic, planificat și organizat” de către autorități și ar putea constitui crime împotriva umanității, informează Reuters. Ancheta Amesty în ceea ce privește lupta președintelui Rodrigo Duterte împotriva drogurilor s-a bazat pe 59 de asasinate legate de droguri din 20 de orașe. Amnesty a declarat că marea majoritate a crimelor investigate „par să fi fost asasinate extrajudiciare – omoruri ilegale și intenționate efectuate prin ordin guvernamental sau cu complicitatea expres sau tacita a guvernului”. Lansarea raportului vine pe fondul incertitudinii privind represiunea anti-drog și a deciziei guvernului de a suspenda operațiunile de poliție din cauza corupției masive. Philipine Drug Enforcement Agency (PDEA) este organizația care are rolul principal în cadrul aceastei campanii. De altfel, raportul a precizat că „Presiunea Administrației Duterte asupra poliției pentru a obține rezultate în cadrul operațiunilor anti-drog este elementul principal care a încurajat aceste practici abuzive”.
Administrația președintelui Donald Trump, reprezintă un risc grav pentru comerțul internațional și Europa va trebui să acționeze pentru a preveni prăbușirea instituțiilor economice mondiale, a declarat ministrul francez de finanțe, Michel Sapin, informează Reuters. „Partenerul nostru american pare să dorească să ia decizii protecționiste în mod unilateral, decizii care ar putea destabiliza întreaga economie mondială”, a declarat Sapin în cadrul unui discurs în fața unei audiențe de economiști internaționali. „Deciziile noii administrații SUA reprezintă un risc grav pentru ordinea comerțului mondial. Nici Franța și nici Europa…nu pot urmări neputincioase în timp ce instituțiile noastre economice riscă să fie dislocate”, a adăugat acesta.
Statele Uniunii Europene pot refuza azil persoanelor care au fost implicate într-o organizație teroristă, chiar dacă acestea nu au fost angajate efectiv în acte de violență, a decis Curtea supremă a UE, informează Reuters. Curtea de Justiție a admis o hotărâre a Consiliului Belgian de Stat, care a respins cererea de azil a lui Mostafa Lounani, un marocan condamnat și închis în Belgia în 2006 pentru apartenența sa la un grup marocan militant islamist, în urmă cu cinci ani. Curtea Europeană de Justiție a constatat că condamnarea lui Lounani pentru manipularea pașapoartelor pentru a trimite voluntari ai Grupului Islamic Marocan Combatant în Irak a fost un motiv suficient pentru a impune anumite limite legate de cererea de azil în conformitate cu normele UE, pe motiv că el a comis „acte contrare scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite”.
Coaliția de guvernământ din Austria a decis interzicerea purtării vălului care acoperă întreaga față (burka sau niqab) în spații publice, cum ar fi instituții și școli, informează BBC. „Ne-am angajat într-o societate deschisă, ceea ce presupune, de asemenea, o comunicarea deschisă. Un văl care acoperă complet fața purtat în locuri publice stă în calea acestui lucru și, prin urmare, va fi interzis”, a declarat un membru al coaliției. Coaliția are în vedere, de asemenea, o interdicție mai generală privind purtarea vălului și a altor simboluri religioase de către angajații de stat. Măsurile sunt văzute ca fiind o încercare de contracarare a ascensiunii Partidului Libertății, de extremă dreapta, al cărui candidat a pierdut la limită alegerile prezidențiale de luna trecută.
Oficialii ucraineni se pregătesc pentru o posibilă evacuare a orașului din prima linie a frontului de est, Avdiivka, pe fondul unei noi conflict cu rebelii pro-ruși, informează BBC. Potrivit oficialilor, în cazul în care evacuarea va avea loc, cel puțin 8.000 de persoane ar putea fi evacuate în fiecare zi din orașul deținut de guvern, oraș care nu are apă sau electricitate. De altfel, ambele tabere au declarat că în urma acestui conflict au murit mai multe persoane. Cele două tabere se acuză reciproc pentru recrudescența violenței, care a izbucnit în ciuda unei încercări de reînnoire a unui acord de încetare a focului. Forțele ucrainene spun că lupta a început atunci când rebelii au lansat un atac asupra orașului Avdiivka, oraș care se învecinează cu teritoriile controlate de separatiști. De asemenea, șapte soldați și un număr mare de rebeli au fost uciși în ultimele zile și au existat victime în rândul civililor în ambele tabere, însă numărul acestora nu a fost precizat cu exactitate.
Peter Capaldi, îndrăgitul actor care a jucat în rolul lui Doctor Who, a anunțat că la sfârșitul anului 2017 va părăsi controversata lume a ficțiunii, relatează cei de la The Guardian. Serialul științifico-fantastic este considerat cel mai lung science fiction din lume, iar de-a lungul timpului imaginea doctorului a fost jucată de 12 actori. Peter Capaldi reprezintă cel de-al doisprezecelea actor ce a debutat ca Lord al Timpului în 2013. Retragerea actorului coincide cu însăși retragerea lui Steven Moffat, scenaristul serialului Doctor Who. „Privilegiul suprem a fost că în timp ce mă transpuneam în rolul Lordului Timpului am avut ocazia de a vedea lumea la superlativ prin optica cinematografică”, a afirmat Peter Capaldi într-un interviu oferit pentru BBC Radio 2. Sezonul cu numărul 8 va fi ultimul sezon pe care Peter Capaldi își va pune amprenta, sezon așteptat de miliarde de oameni din întreaga lume.
