Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Miruna Constantinescu și Luca Coșa
Președintele Coreei de Nord l-a salutat pe „tovarășul” Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o urare de Anul Nou, conform Al Jazeera. Liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a adus un omagiu președintelui rus, Vladimir Putin, trimițând salutări „celui mai drag prieten și tovarăș” Putin, poporului rus și personalului militar rus. Într-un mesaj de Anul Nou, în care a lăudat legăturile tot mai strânse dintre Pyongyang și Moscova, Kim i-a urat succes lui Putin în „activitățile sale responsabile și grele” de a conduce statul rus și și-a exprimat dorința de a concepe noi proiecte împreună după parcursul lor din 2024. Președintele nord-coreean a mai afirmat că Rusia va învinge „neonazismul și va obține o mare victorie” în Ucraina. Mesajul lui Kim a venit în urma declarării, fără dovezi, a lui Putin că invazia sa din 2022 în Ucraina a fost necesară pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă de o „dictatură neonazistă”.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a solicitat Chinei să împărtășească informații privind modul în care a apărut COVID-19 în urmă cu cinci ani, potrivit Al Jazeera. OMS a subliniat importanța din punct de vedere științific și moral ca aceste date să fie împărtășite, pentru a înțelege mai bine cum a apărut virusul și a preveni viitoarele pandemii. Totodată, organizația a adăugat că fără transparență și cooperare internațională, prevenirea și gestionarea epidemiilor și pandemiilor viitoare ar fi imposibile. În schimb, autoritățile de la Beijing au insistat că au oferit deja informațiile necesare și au subliniat că au împărtășit rapid datele despre virusul SARS-CoV-2 și au colaborat cu OMS și cu comunitatea internațională în primii ani ai pandemiei. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a afirmat că nu au fost ascunse informații, China contribuind semnificativ la eforturile internaționale de combatere a pandemiei.
Cancelarul german a ținut un discurs în ajunul Anului Nou, insistând asupra faptului că cetățenii germani vor decide singuri soarta țării, afirmă Euronews. Liderul german Olaf Scholz le-a spus alegătorilor că ei vor decide rezultatul alegerilor din Germania, din 23 februarie, într-un discurs preînregistrat. Cancelarul a declarat în discursul său că deși pare că cu cât o opinie este mai extremă, cu atât primește mai multă atenție, însă nu persoana care strigă mai tare va decide viitorul Germaniei. Scholz a insistat asupra importanței votului poporului german și că nu deținătorii rețelelor sociale decid ce se va întâmpla în continuare. Astfel, comentariile sale au venit după ce proprietarul aplicației X, Elon Musk, a susținut public partidul Alternativa pentru Germania (AfD), mai întâi pe X și apoi într-un editorial pentru ziarul Welt am Sonntag. Deși Scholz nu l-a menționat pe Musk, miliardarul a provocat revoltă în Germania prin susținerea AfD, considerând că nu ar trebui numit „de extremă dreapta”.
Autoritățile rusești au declarat că vor consolida prezența militară în Libia, lansând mai multe zboruri către o bază aeriană din deșertul libian, relatează CNN. După retragerea din Siria, Rusia a intensificat zborurile către o bază aeriană din Libia, în încercarea de a-și păstra influența în zona Mediteraneană și de a-și extinde prezența în Africa. Moscova a folosit pentru aproape un deceniu baza de la Hmeimim și portul Tartus din Siria pentru operațiunile sale, dar retragerea echipamentelor și trupelor ruse din această țară a determinat Rusia să caute alternative. Analistul Jalel Harchaoui de la Royal United Services Institute a observat o „creștere incontestabilă” a numărului de aeronave rusești care aterizează în Libia. De asemenea, baza Hmeimim a fost un centru esențial pentru susținerea operațiunilor mercenarilor ruși în Africa. Prin consolidarea prezenței în Libia, Rusia își poate menține capacitățile militare în regiune și poate continua să își urmărească obiectivele în Africa, în ciuda schimbărilor din Siria.
Ministrul apărării din Franța a anunțat că avioane franceze au bombardat obiective ale Statului Islamic (SI) în Siria, confirmă The Guardian. Ministrul apărării al țării, Sebastien Lecornu a postat pe X, în timp ce se afla într-o vizită de Anul Nou la forțele franceze de menținere a păcii ale ONU din Liban, că mijloacele aeriene franceze au efectuat lovituri pe teritoriul sirian. Ministerul Apărării a declarat că avioanele de luptă franceze Rafale și dronele americane Reaper au lansat șapte bombe asupra două obiective militare aparținând SI în centrul Siriei. Aceste atacuri au avut loc într-un context de instabilitate crescută în Siria, unde căderea regimului lui Bashar al-Assad în fața unei ofensive a rebelilor sirieni conduși de o grupare radicală sunnită ar putea oferi Statului Islamic o oportunitate de a-și refacere forțele. Comandamentul central responsabil pentru Orientul Mijlociu a declarat că dorește să se asigure că SI nu va profita de situația actuală pentru a se reconstitui în centrul Siriei.
Armata rusă a lovit Kievul și alte regiuni ale Ucrainei într-un nou atac cu rachete și drone, conform Euronews. Forțele aeriene ucrainene au semnalat o amenințare balistică urmată de două explozii în Kiev. O a doua alertă s-a soldat cu fragmente de rachetă aterizând în districtul Darnytskyi, fără a provoca victime sau daune majore. În regiunea Sumî, atacurile din apropierea orașului Shostka au distrus 12 clădiri rezidențiale, două instituții educaționale și alte obiective de infrastructură socială, potrivit primarului Mykola Noha, în timp ce armata ucraineană a raportat numeroase alte atacuri în alte regiuni. Forțele rusești continuă să atace infrastructura energetică a Ucrainei, deja grav afectată, în încercarea de a suprasolicita sistemele avansate de apărare aeriană primite de la aliații occidentali.
Autoritățile din Moscova și Kiev au finalizat un schimb masiv de prizonieri, informează Politico. Reprezentanții Rusiei și Ucrainei au efectuat un schimb de aproximativ 300 de prizonieri, marcând a zecea astfel de acțiune din acest an. Acordul a fost mediat de ambasadorii Emiratelor Arabe Unite. Președintele Volodimir Zelenski a subliniat că această acțiune are o importanță deosebită pentru statul ucrainean. De asemenea, acesta a declarat că 189 de cetățeni ucraineni, inclusiv soldați și doi civili capturați în Mariupol, au fost eliberați. Cu toate acestea, oficialii ucraineni estimează că aproximativ 8.000 de cetățeni ucraineni rămân în captivitate în Rusia. Ministerul rus al Apărării a raportat că 150 de prizonieri ruși au fost transferați în Belarus pentru îngrijiri medicale și contact cu familiile lor.
Autoritățile chineze au respins acuzațiile de atac cibernetic asupra Trezoreriei SUA, titrează Deutsche Welle. Departamentul Trezoreriei a informat că hackeri chinezi au accesat de la distanță stații de lucru ale instituției și au sustras documente neclasificate într-un incident calificat drept „major”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din China, Mao Ning, a declarat că Beijingul „se opune tuturor formelor de atacuri cibernetice”evaluând acuzațiile ca fiind „lipsite de temei” și motivate politic. Hackerii ar fi compromis BeyondTrust, un furnizor de software terț, pentru a accesa stațiile de lucru ale Trezoreriei. Reprezentanții Biroului Federal de Informații și cei ai Agenției pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură investighează amploarea atacului. În ultimii ani, mai multe state, inclusiv SUA, au exprimat îngrijorări legate de atacuri cibernetice atribuite Chinei, acuzații pe care Beijingul le neagă în mod constant.
Reprezentanții Republicii Moldova au anunțat îngrijorări privind o posibilă criză energetică după oprirea gazului din Rusia, susține Associated Press. Moldova se confruntă cu riscul unei crize energetice majore după ce Gazprom, compania rusă de stat, a anunțat că va stopa livrările din 1 ianuarie, invocând o datorie de 709 milioane de dolari. Guvernul pro-occidental al Moldovei contestă suma, acuzând Moscova că folosește energia ca „armă politică.” Decizia afectează centrala Kuciurgan din Transnistria, principalul furnizor de electricitate pentru Moldova. Criza energetică a determinat autoritățile să declare stare de urgență în sectorul energetic și să implementeze măsuri de economisire a energiei. Președinta Maia Sandu a criticat Rusia pentru „șantaj energetic” și a anunțat măsuri pentru a asigura aprovizionarea cu energie și sprijin umanitar pentru Transnistria, unde impactul va fi mai sever.
Liderul opoziției din Mozambic, Venâncio Mondlane, a făcut apel la unitate înaintea unui nou set de proteste, susține BBC. Aceste proteste au apărut reacție împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale. Într-o transmisie live pe Facebook, Mondlane, aflat în exil autoimpus, a îndemnat cetățenii să cânte imnul național la ora 23:45 pe 1 ianuarie, subliniind necesitatea reconcilierii naționale. Mozambic se confruntă cu cea mai sângeroasă perioadă începută din octombrie, după ce Mondlane a contestat rezultatul alegerilor. Monitorii locali au raportat 179 de decese în ultimele săptămâni, aducând totalul la 278 de victime, inclusiv protestatari, copii și forțe de securitate. Mondlane a anunțat planul de a se autodeclara președinte pe 15 ianuarie, ziua inaugurării lui Daniel Chapo, câștigătorul confirmat de Curtea Constituțională.
