Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 30 octombrie în lume – Prim-ministrul Israelului a respins apelurile pentru încetarea focului; cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a cerut consolidarea parteneriatului cu Nigeria; iar administrația Biden și-a propus să reducă riscurile legate de inteligența artificială printr-un ordin executiv

A fost 30 octombrie în lume – Prim-ministrul Israelului a respins apelurile pentru încetarea focului; cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a cerut consolidarea parteneriatului cu Nigeria; iar administrația Biden și-a propus să reducă riscurile legate de inteligența artificială printr-un ordin executiv

Material realizat de  Mihai Marco Percă și Cristina Popescu

Premierul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat desfășurarea unui număr mare de polițiști și soldați la granița cu Ungaria pentru oprirea imigranților ilegali, conform Radio Free Europe. Potrivit înaltului oficial, imigrația ilegală trebuie să fie controlată, în caz contrar existând riscul intrării în țară a unor persoane afiliate grupărilor „teroriste“. Acesta a mai declarat că va inspecta personal situația de la frontiera cu vecinul sudic. Potrivit Codului Frontierelor Schengen, statele membre ale zonei de liberă circulație au dreptul de a reintroduce temporar controale la frontiera cu un alt stat membru al Spațiului Schengen în cazul unei amenințări serioase la adresa securității interne. Autoritățile de la Bratislava au anunțat pe 15 octombrie reintroducerea controalelor la granița cu Ungaria.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a cerut consolidarea parteneriatului cu Nigeria în cadrul vizitei în statul african, anunță DW. În cadrul discuțiilor cu președintele Bola Tinubu, șeful executivului de la Berlin a propus crearea în Nigeria a unor centre care să susțină persoanele care se întorc din Germania. Un alt scop al vizitei sale la Abuja a fost obținerea de importuri de gaz natural din Nigeria, care are cele mai mari rezerve din Africa. În plus, cancelarul Scholz a anunțat creșterea suportului pentru armata și poliția nigeriană, care luptă împotriva unor grupări teroriste islamiste precum Boko Haram, care au obținut controlul asupra unor părți din teritoriul statului african.

Politicianul german, Daniel Halemba, a fost arestat pentru afișarea de simboluri naziste, informează BBC. Membru al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), acesta a fost ales la începutul lunii în parlamentul landului Bavaria și a fost reținut cu câteva ore înainte de a obține imunitatea parlamentară. Poliția din Würzburg, care a descins la sediul frăției din care acesta făcea parte în urma plângerilor vecinilor, care au declarat că au auzit un slogan nazist, a găsit mai multe materiale interzise. Rostirea sloganului asociat cu partidul nazist este ilegală în Germania. Politicianul bavarez a denunțat mandatul de arestare emis pe numele său, fiind susținut de către lidera grupului parlamentar al AfD din parlamentul regional, Katrin Ebner-Steiner, care a lansat acuzații privind o urmărire penală „motivată politic“.

Oficialii din Rusia au lansat acuzații potrivit cărora autoritățile din Ucraina s-ar afla în spatele incidentului în care mai mulți protestatari au căutat să atace pasagerii de origine evreiască pe un aeroport în regiunea Daghestan, anunță DW. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, oficialii de la Kiev au jucat un rol direct în evenimentele petrecute pe aeroportul Makhachkala, în urma cărora 20 de persoane au fost rănite. Acuzațiile sale au fost respinse de către Mihailo Podoliak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Daghestan este o regiune din cadrul Rusiei situată în Caucazul de Nord și locuită în principal de persoane de religie musulmană.

Curtea Supremă din Venezuela a suspendat rezultatele alegerilor primare organizate de opoziție pentru desemnarea candidatului pentru alegerile prezidențiale din 2024, conform France 24. Oficiali din administrația președintelui Nicolas Maduro au afirmat că scrutinul a fost fraudat. Venezuela, statul care are cele mai mari rezerve de petrol din lume, se confruntă cu o gravă criză economică și politică, manifestată prin hiperinflație și lipsa unor bunuri de bază. Opoziția, sprijinită și de alte state, a refuzat să recunoască realegerea acestuia în 2018, considerând scrutinul fraudat. În urma unor discuții mediate de către autoritățile din Norvegia, cele două părți au convenit organizarea unor alegeri prezidențiale cu observatori internaționali în 2024. Drept urmare a anunțului, oficialii din Statele Unite ale Americii au anunțat relaxarea sancțiunilor impuse statului sud-american, cerând autorităților acestuia să permită candidatura reprezentantei opoziției.

Prim-ministrul Israelului a respins apelurile pentru încetarea focului, conform Deutsche Welle. Beniamin Netanyahu a afirmat, în cadrul unei conferințe de presă, că „apelurile la încetarea focului sunt solicitări ca Israelul să se predea Hamas” și că alte state trebuie să ofere mai mult ajutor eliberarea celor peste 230 de ostatici capturați de Hamas în atacurile din data de 7 octombrie. Potrivit agenției de presă AFP, Netanyahu a afirmat că Hamas folosește civilii drept scuturi umane, în timp ce armata israeliană face tot posibilul pentru a preveni victimele civile din Fâșia Gaza. Totodată, liderul de la Tel Aviv a declarat că exclude posibilitatea unei demisii, în ciuda scandalului public din cauza unor presupuse eșecuri de securitate legate de raidul Hamas de la începutul lunii octombrie.

Autoritățile canadiene au interzis aplicația chinezească WeChat pe dispozitivele guvernamentale, relatează BBC. Președinta Consiliului de Trezorerie al Canadei, Anita Anand, a declarat că nu există nicio dovadă că informațiile guvernamentale au fost compromise prin WeChat, măsura fiind una preventivă, care va intra în vigoare imediat. La momentul actual, WeChat este una dintre cele mai utilizate aplicații la nivel mondial, fiind folosită în China, diferite țări din Asia de Sud-Est, dar și în comunitățile cu o numeroasă diasporă chineză. În plus, oficialii canadieni doresc să ia măsuri și împotriva companiei de securitate cibernetică Kaspersky,  care are sediul în Rusia. 

Administrația Biden și-a propus să reducă riscurile legate de inteligența artificială printr-un ordin executiv, conform Reuters. Acest ordin îi obligă pe dezvoltatorii de sisteme de inteligență artificială care prezintă riscuri pentru securitatea națională, economia, sănătatea publică sau siguranța Statelor Unite să împărtășească rezultatele testelor de siguranță cu guvernul înainte de a fi lansate publicului. Ordinul prevede și stabilirea unor standarde referitoare la testele de siguranță, care ar trebui să se concentreze pe riscurile chimice, biologice, radiologice, nucleare și de securitate cibernetică aferente. În ceea ce privește reacțiile venite din partea marilor companii vizate de acest ordin, acestea au fost mixte.

Reprezentanții francezi au dat în judecată Comisia Europeană pentru prioritizarea limbii engleze în procesul de angajare, potrivit Politico. Decizia vine în contextul în care noii funcționari angajați la nivel european în diferite domenii, precum spațiul, apărare și economie trebuie să parcurgă un proces de selecție în care se regăsesc mai multe teste ce pot fi susținute doar în limba engleză. Oficialii de la Paris susțin faptul că, în acest mod, sunt favorizați candidații anglofoni în detrimentul celor străini. Până acum, au fost depuse două plângeri în fața Curții de Justiție Europene, în legătură cu două notificări din 2022, respectiv 2023, care prevăd susținerea unor examene doar în limba engleză.

Oficiali ruși au amenințat că vor confisca bunurile europene aflate pe teritoriul Federației Ruse, notează Euronews. Reacția acestora a venit în contextul în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este în lucru o propunere de a folosi banii din activele rusești pentru reconstruirea Ucrainei. Activele au fost înghețate în februarie anul trecut, când a fost introdusă o serie de sancțiuni pentru a paraliza capacitatea liderilor de la Moscova de a finanța războiul din Ucraina, în special prin blocarea accesului Băncii Centrale la rezervele sale valutare. Președintele Dumei de Stat, Vyacheslav Volodin, a declarat că planurile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene presupun „un furt al bunurilor înghețate ale țării noastre pentru a continua militarizarea Kievului”.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 21 și 22 decembrie în lume – Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico

Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu   Șoferul care a intrat cu mașina …