Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi
UE ar putea aproba vaccinul împotriva noii variante de coronavirus în 3-4 luni, conform Reuters. În contextul apariției unei noi variante Covid-19, numită Omicron, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a declarat că există posibilitatea adoptării unor vaccinuri concepute pentru a combate această variantă. Astfel, directorul executiv al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), Emer Cooke, a declarat că nu este clar momentan dacă producătorii de medicamente vor trebui să își adapteze vaccinurile pentru a oferi un nivel de protecție ridicat împotriva Omicron, însă EMA se pregătește pentru această posibilitate.
Miniștrii de externe ai NATO vor discuta la întâlnirea de două zile care se încheie pe 1 decembrie despre posibila intenție a președintelui Vladimir Putin de a trimite trupe rusești la granița cu Ucraina și despre care ar trebui să fie răspunsul alianței, în timp ce Belarus a anunțat exerciții militare comune cu Rusia, informează Reuters.Cei 29 de miniștri de externe ai NATO așteaptă ca secretarul de stat american, Antony Blinken, să-i informeze cu privire la imaginea serviciilor de informații americane pe flancul estic al alianței și în Ucraina, în timpul întâlnirii de la Riga. Alianța Nord Atlantică este alarmată de prezența militară rusă la granițele Ucrainei, fiind a doua comasare de trupe din acest an. În mai, trupele rusești la granița cu Ucraina erau estimate la 100.000, cel mai mare număr de la anexarea Crimeei de către Rusia în anul 2014. Belarus a anunțat luni exerciții militare comune cu Rusia la granița sa cu Ucraina și-a acuzat NATO că își construiește capacități ofensive în apropierea granițelor sale. Președintele Alexander Lukașenko, pe care Occidentul îl acuză că a încercat să divizeze Uniunea Europeană prin trimiterea de migranți din Orientul Mijlociu la granița poloneză, a avertizat că Minsk nu va sta pe margine în cazul unui război.
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a acuzat marți NATO că a desfășurat o cantitate semnificativă de echipament militar în apropierea granițelor cu Rusia, informează Reuters. Serghei Lavrov a adăugat că Moscova ar putea răspunde amenințărilor de securitate din partea țărilor occidentale și a Ucrainei, dacă este necesar. Oficialii NATO și ucraineni au tras un semnal de alarmă în ultimele săptămâni cu privire la ceea ce spun că sunt mișcări neobișnuite de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina. Aceștia au sugerat că Moscova s-ar putea pregăti să lanseze un atac, însă guvernul de la Moscova a negat orice plan în acest sens. Președintele Putin a subliniat că nu este nevoie de conflict, dar dacă Occidentul nu poate stăpâni Ucraina și dimpotrivă o încurajează, aceștia vor lua toate măsurile necesare pentru a-și asigura securitatea. Răspunzând preocupărilor legate de acumularea de trupe, Rusia a spus în repetate rânduri că este liberă să-și mute trupele pe propriul teritoriu și că astfel de mișcări nu ar trebui să fie un motiv de alarmă.
Fostul vicepreședinte al SUA, Mike Pence, a cerut Curții Supreme să anuleze decizia istorică Roe vs. Wade din 1973, care a legalizat avortul în SUA, anunță BBC. Mike Pence a declarat că hotărârea a fost ,,o decizie greșită” care a afectat milioane de copii nenăscuți. Astfel, acesta consideră că oficialii aleși la nivel de stat sunt mai bine pregătiți să elaboreze legile privind avortul pentru propriile jurisdicții. Deși o interzicere a avorturilor la nivel național nu se întrevede la orizont, statele ar putea obține controlul asupra propriilor legi privind avortul. O nouă lege din statul Mississippi interzice avorturile după 15 săptămâni, chiar și atunci când sarcinile sunt rezultatul incestului sau violului. Legea nu a fost, însă, implementată, deoarece a fost contestată legal de singura clinică din statul Mississippi care oferă servicii de terminare a sarcinii.
Președintele Poloniei a promulgat o lege care va limita accesul organizațiilor caritabile de ajutorare și al jurnaliștilor la granița cu Belarus, în contextul în care țara se confruntă cu o criză a migranților, informează Reuters. Conform noilor reguli, ministrul de interne poate limita accesul ONG-urilor și jurnaliștilor în zona de frontieră după ce se consultă cu șeful Gărzii de Frontieră. Ombudsmanul polonez pentru drepturile omului a criticat noua lege, afirmând că aceasta îi dă ministrului de interne dreptul de a limita libertatea de circulație și de a limita accesul la informații despre ceea ce se întâmplă la frontieră pe termen nelimitat.
Viitorul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, este în favoarea introducerii vaccinării obligatorii împotriva coronavirusului în statul german, începând cu luna februarie, relatează Politico. Cu doar 68,5% din populație complet vaccinată împotriva SARS-CoV2, campania de vaccinare din Germania nu a fost la fel de eficientă ca în alte țări UE, precum Portugalia, Spania, Italia sau Irlanda. În acest context, în timpul unei întâlniri de urgență dintre guvernul demisionar al cancelarului Angela Merkel și premierii landurilor germane, Scholz s-a declarat în favoarea introducerii unei reglementări prin care vaccinarea să devină obligatorie. Partidul lui Olaf Scholz, SPD, împreună cu Partidul Verzilor și FDP au semnat un acord de coaliție săptămâna trecută, urmând ca Scholz să fie învestit în funcția de cancelar în a doua săptămână a lunii decembrie.
Ungaria a aprobat un referendum privind limitarea reprezentării LGBTQ în aria educațională, informează Deutsche Welle. În contextul dorinței Premierului Viktor Orban de a limita predarea în școli a subiectelor legate de homosexualitate și transgenderism, cetățenii vor avea ocazia să voteze pe această temă, probabil în aceeași zi cu alegerile naționale de anul viitor. Astfel, parlamentarii din cadrul partidului Fidesz, aflat la guvernare, au aprobat patru întrebări pentru referendum, referitoare la programele de educație sexuală din școli și la punerea la dispoziția copiilor a informațiilor privind orientarea sexuală. Conform criticilor politicilor ultraconservatoare de la Budapesta, noul referendum reprezintă încă un pas către încălcarea drepturilor omului.
Barbados a rupt ultimile legături rămase cu monarhia britanică după aproape 400 de ani, informează CNN. Prințul Charles a recunoscut atrocitatea sclaviei, atunci când națiunea a renunțat la regina Elisabeta a II-a din funcția de șef al statului și și-a inaugurat primul președinte. Fostul reprezentant al Reginei, guvernatorul Sandra Mason, a depus jurământul ca președinte. Au trecut 55 de ani de când Barbados și-a declarat independența față de Marea Britanie. Decizia Barbados marchează prima dată în aproape trei decenii când un tărâm a optat pentru înlăturarea monarhului britanic din funcția de șef al statului. Ultima națiune care a făcut acest lucru a fost insula Mauritius în anul 1992. La fel ca Mauritius, Barbados intenționează să rămână parte a Commonwealth-ului, o organizație formată din 54 de membri, în mare parte din fostele teritorii britanice, menită să încurajeze cooperarea și comerțul internațional.
Prim-ministrul suedez, Magdalena Andersson, l-a ales marți pe social-democratul Mikael Damberg ca ministru de finanțe în guvernul său minoritar, informează Reuters. Mikael Damberg militează împotriva schimbărilor climatice și a criminalității bandelor și dorește să consolideze sistemul de bunăstare. Damberg va fi nevoit să implementeze un buget parțial formulat de trei partide de opoziție, inclusiv democrații suedezi anti-imigranție, a căror creștere în sondaje în ultimul deceniu se află în centrul tulburări politice recente din Suedia. Noul cabinet ar putea fi de scurtă durată, deoarece următoarele alegeri generale vor avea loc în septembrie 2022.
Poliția franceză a dărâmat marți o tabără improvizată a zeci de migranți, care doreau să ajungă în Marea Britanie, conform Reuters. Tabăra refugiaților care fug de război, sărăcie și opresiunea din Orientul Mijlociu, se aflau în apropierea portului Dunkerque, din nordul Franței. Poliția franceză dărâmă în mod obișnuit taberele care apar între Calais și Dunkerque. Evacuările de pe amplasamentul Grande-Synthe au avut loc săptămânal în ultima perioadă. Numărul de imigranți care traversează Canalul Mânecii a crescut la 25.776 în 2021, de la 8.461 în 2020 și 1.835 în 2019, potrivit calculelor realizate de BBC folosind datele Ministerului de Interne. Creșterea numărului a înfuriat Marea Britanie, care acuză Franța că a făcut prea puțin pentru a opri fluxul de migranți. Guvernul de la Paris spune că odată ce migranții ajung pe malul canalului, este prea târziu pentru a-i împiedica să treacă. Migranții sunt de obicei transportați în centre de deținere în toată țara, unde sunt încurajați să solicite azil, deși mulți se întorc rapid pe coasta Mânecii.