Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Materializat realizat de Theodora Cristea și Mircea Andrei Cuciureanu
Comandantul suprem al forțelor armate din Ucraina, Ruslan Khomchak, a declarat că separatiștii pro-ruși încalcă armistițiul din 2020 prin poziționarea strategică a forțelor armate la granița cu Ucraina și acuza Moscova de o „politică agresivă” ce pune în pericol siguranța națională a statului est european, relatează Reuters. Cele două state se acuză reciproc de încălcarea tratatului parțial de pace, învinuindu-se de începerea conflictului ce a dus la decesul a 26 de militari ucraineni, doar anul acesta. Khomchak a mai acuzat Kremlinul de faptul că pe lângă cele aproape 33 de mii de trupe armate din Crimeea, îi coordonează și pe cei 28 de mii de soldați separatiști, din estul Ucrainei. Moscova a negat aceste acuzații, declarând că singurul ajutor pe care îl oferă în acea regiune este în scop umanitar
Liderii a 23 de state alături de OMS au susținut crearea unui tratat care să ajute în cazul unor viitoare crize de sănătate precum pandemia cauzată de virusul Covid-19, prin consolidarea normelor privind schimbul de informații, raportează Reuters. Ideea pentru un astfel de tratat a venit de la președintele Consiliului European, Charles Michael, în luna noiembrie a anului trecut, cu scopul de a asigura accesul universal și echitabil la vaccinuri, medicamente și diagnostice pentru pandemii. Directorul General al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus a aprobat propunerea, însă negocierile formale nu au început încă, conform diplomaților. Tedros a declarat în timpul unei conferințe că tratatul va adresa lacunele expuse de pandemia cauzată de virusul Covid-19 și că o propunere de rezoluție va fi prezentată celor 194 de state membre ale OMS în cadrul întâlnirii anuale care va avea loc în luna mai. ,,Vor exista alte pandemii și alte urgențe majore în domeniul sănătății. Niciun guvern sau agenție multinațională nu poate adresa acest pericol pe cont propriu” au declarat liderii într-un articol comun de opinie.
China a finalizat restructurarea majoră a sistemului electoral din Hong Kong prin împiedicarea reprezentării democratice, astfel consolidând încercările de a-și impune dominanța autoritară asupra regiunii, raportează Reuters. Schimbarea principală constă în numărul mare de reprezentați „patrioți” aleși de Beijing, care vor lua locul demnitarilor aleși prin vot popular. Pe lângă aceasta, un comitet de monitorizare va fi instaurat, cu scopul de a testa și verifica loialitatea liderilor autorităților locale față de China. Oamenii politici din regiunea autonomă au fost avertizați că orice tentativă de subversiune, secesiune sau coluziune cu alte țări va fi considerată acțiune teroristă împotriva statului și va fi pedepsită prin sentință cu închisoare pe viață. Acestea sunt cele mai drastice modificări ale structurii politice din Hong Kong din ultimii 24 de ani.
Statele Unite ale Americii a anunțat un plan de ajutor umanitar în valoare de 596 de milioane de dolari, menit pentru susținerea celor aproximativ 19 milioane de sirieni ce au fost afectați de „nenumărate atrocități”, conform secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, citat de Reuters. Proiectul este menit să vină atât în asistența celor peste 13 milioane de locuitori ai Siriei, cât și a milioanelor de refugiați din Turcia, Liban, Iordania, Irak și Egipt. Reprezentantul Statelor Unite din cadrul ONU, Linda Thomas-Greenfield, a făcut un apel la comunitatea internațională pentru a demara inițiative de ajutor transfrontalier și pentru a permite accesul liber al refugiaților pe teritoriul altor state. Aceste inițiative au mai fost discutate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, în ianuarie 2020, atunci când Rusia și China s-au împotrivit planurilor menite să susțină statul cu capitala la Damasc.
La o zi după o rearanjare majoră a guvernului, Președintele Braziliei Jair Bolsonaro a declarat că va înlocui șefii armatei, marinei și forței aeriene, conform Deutsche Welle. Știrea sosește la nici 24 de ore după ce șeful statului și-a restructurat guvernul prin a schimba oamenii îndeplinind șase funcții, inclusiv ministrul apărării. Câteva surse de media locale au raportat că cei trei șefi militari ar fi demisionat în protest, în urma mișcării neașteptate. Printre celelalte schimbări făcute de Bolsonaro se află și ministrul de externe Ernesto Araujo, care a fost recent criticat pentru acțiuni și comentarii care, conform criticilor, au îngreunat accesul țării la vaccinuri împotriva coronavirusului. De asemenea, Bolsonaro a înlocuit miniștrii justiției și alți trei lideri de minister, în cea mai mare reorganizare a guvernului său de când a devenit președinte în ianuarie 2019. Înlocuirea lui Araujo, criticat pentru afinitatea lui pentru administrația Trump și, implicit, relația rece cu SUA în prezent și pentru comentariile sale împotriva Chinei, o posibilă sursă de vaccinuri pentru Brazilia, este văzută ca fiind o parte a efortului lui Bolsonaro de a adresa pandemia într-un mod mai serios, avand în vedere că sistemul de sănătate brazilian este aproape a se prăbuși în urma valului al doilea de infectări.
Japonia și Indonezia au semnat un pact pentru a consolida legăturile de securitate dintre cele doua state, în timp ce statul vecin China își extinde influența militară și economică, informează Reuters. Ministrul de Apărare indonezian Prabowo Subianto a afirmat că pactul de transfer este ,,o premieră istorică în relațiile bilaterale dintre Japonia și Indonezia”, adăugând că invită participarea japoneză la modernizarea capacității de apărare a statului indonezian și încurajează antrenarea comună a forțelor militare și maritime a celor doua state. Decizia a fost luată în urma unei vizite în regiune a Secretarului de Stat american Antony Blinken, care a criticat China pentru încercările de a-și constrânge și intimida vecinii. Membrii Asociației Națiunilor Sud Asiatice, din care Indonezia face parte, nu doresc sa piarda accesul la economia Chinei și, prin urmare, ezită să se implice în orice confruntare care ar avea loc între Washington și Beijing.
14 state, printre care SUA, UK și Japonia, au exprimat îngrijorări cu privire la raportul OMS despre originea coronavirusului, raportează Al Jazeera. Studiul mult anticipat a fost bazat pe o investigație realizată de agenție în cadrul orașului Wuhan, unde virusul a fost detectat pentru prima data. În urma vizitei de patru săptămâni, echipa OMS formată din 17 specialiști internaționali a concluzionat în raport că este ,,foarte puțin probabil” ca virusul sa fi originat dintr-o breșă de laborator, o idee introdusă de SUA anul trecut și negată vehement de catre China. În schimb, oamenii de stiinta au afirmat ca este ,,probabil spre foarte probabil” ca virusul să fi fost introdus printr-o gazdă intermediară, și ,,posibil spre probabil” ca virusul să fi fost transmis către oameni de la animale. Ulterior, cele 14 state au declarat că susțin în totalitate eforturile organizației de a pune capăt pandemiei, inclusiv de a vedea cum a început și s-a răspândit, însă au adăugat că studiul a fost întârziat semnificativ și că a dus lipsa de ,,acces la date și probe complete și originale”. De asemenea, Directorul General al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a cerut o continuare a studiului, declarând că sunt necesare ,,concluzii mai ferme” și citând nevoia de evaluari mai detaliate, in special in cazul teoriei bresei de laborator. Ministrul de externe al Chinei a afirmat ca statul ,,și-a demonstrat atitudinea deschisă, transparentă și responsabilă”, și că politizarea problemei va îngreuna cooperarea globală și va duce la pierderea mai multor vieți. Cele 14 state sunt SUA, Australia, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Israel, Japonia, Letonia, Lituania, Norvegia, Korea, Slovenia și Marea Britanie.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a infirmat declarațiile ministrului sănătății britanic, Matt Hancock, prin care acesta informa că AstraZeneca are o obligație contractuală „exclusivă” cu Regatul Unit prin care compania farmaceutică ar livra, cu prioritate, doze de vaccin către Marea Britanie, conform Reuters. Intervențiile au venit în urma negocierilor dintre Uniunea Europeană și producător, menite să rezolve neînțelegerile create de diferența dintre numărul de doze de vaccin promis inițial și cel ce va fi distribuit, de fapt. În contract este specificat că dozele primite vor fi produse în 4 fabrici europene, dintre care 2 pe teritoriul Regatului Unit și una în Olanda, britanicii având acces la stocul întreprinderilor menționate. Comisia Europeană învinuiește livrările întârziate și deficitare din partea AstraZeneca pentru programul de imunizare în masă mai puțin performant decât cele din SUA și UK.
Guvernul italian a introdus carantina de cinci zile pentru toți călătorii din Uniunea Europeană, măsura de siguranță fiind introdusă în scopul de a reduce numărul de infectări cu COVID-19, pe fondul apropierii celui de-al treilea val major al pandemiei, informează BBC. Mai multe zone ale Italiei se află în „scenariul roșu” și se confruntă cu măsuri dure de carantină, iar pe perioada Paștelui catolic toată țara se va afla în lockdown, timp de trei zile. Primul-ministru, Mario Draghi, a declarat că începând cu luna aprilie în statul peninsular vor fi vaccinați undeva la jumătate de milion de oameni pe zi. Introducerea acestor măsuri se suprapune cu acțiunile preventive luate și de alte state europene. Printre acestea, cele mai recente vin din Germania, unde fiecărui pasager al zborurilor îndreptate către statul din Europa Centrală îi este solicitat câte un test COVID-19 negativ.
