Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, a cerut deschiderea unei anchete, declarându-se ”șocat” după ce ministerul Apărării a eșuat să-l informeze cu privire la aducerea în țară a patru noi lansatoare ale controversatului sistem anti-rachetă THAAD, realizat de SUA, a anunțat purtătorul de cuvânt al acestuia, potrivit Reuters. Bateria sistemului anti-aerian a fost inițial instalată în martie, în regiunea Seongju, din sud-estul țării, cu doar două dintre cele maximum șase lansatoare încărcate pentru a contracara un eventual atac venit dinspre Coreea de Nord. Instalarea sistemului anti-aerian american în Coreea de Sud a provocat reacții dure din partea Chinei, iar noul lider de la Seoul a promis că va cere o revizuire din partea Parlamentului cu privire la instalarea sistemului anti-aerian.
Directorul de comunicare al Casei Albe, Mike Dubke, a demisionat după doar trei luni de când fusese numit în funcție de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, informează BBC. După întoarcerea în SUA la capătul unui turneu internațional de 9 zile, dar și în urma evoluțiilor din scandalul cu privire la implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale, Trump se confruntă cu nevoia unei remanieri a staff-ului de la Casa Albă, iar demisia lui Dubke pare a fi primul pas în acest sens. De asemenea, secretarul însărcinat cu relațiile cu presa, Sean Spicer, își va păstra poziția, însă numărul informărilor de presă va fi redus, ca parte a unei reașezări a administrației prezidențiale în ceea ce privește atitudinea față de mass-media.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a caracterizat politicile comerciale și de cheltuieli ale Germaniei drept ”foarte rele”, intensificând tensiunile dintre cele două state îndelung aliate și provocând și caracterizarea de ”distrugător al valorilor occidentale”, din partea liderului socialiștilor germani, Martin Schulz, anunță Reuters. Afirmațiile lui Trump au fost făcute printr-o postare pe Twitter, în care a ținut să atace Germania, după ce cancelarul Angela Merkel s-a arătat dezamăgită de atitudinea lui Trump din timpul recentului summit G7 cu privire la angajamentul pentru Tratatul de la Paris privind reducerea emisiilor de carbon, aceasta afirmând că e timpul ca ”Europa să-și ia soarta în propriile mâini”. ”Avem un deficit comercial MASIV cu Germania, plus că ei plătesc MULT MAI PUȚIN decât trebuie pentru NATO&armată. Foarte rău pentru SUA. Asta se va schimba”, a postat Trump pe rețeaua socială. În schimb, ministrul de externe german, Siegmar Gabriel, a încercat să detensioneze situația, afirmând că schimbul de replici reprezintă doar un ”aspect dificil” în comunicare, dar care va fi depășit dacă va fi păstrată o gândire limpede. Cu toate acestea, Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European și lider al partidului din care face parte și Gabriel, l-a taxat pe Trump afirmând că acesta reprezintă ”distrugătorul valorilor occidentale”, raliindu-se astfel viziunii Angelei Merkel, principalului său rival de pe scena politică germană.
Două atentate cu bombă au provocat moartea a cel puțin 27 de persoane, în capitala Irakului, Bagdad, după ce explozia unei mașini-capcană care a vizat civili care consumau înghețată a provocat moartea a cel puțin 13 persoane și a rănit alte 40, iar o alta a ucis 14 persoane care așteptau să-și ridice pensiile de la un oficiu guvernamental, anunță The Guardian. Exploziile au avut loc în districtul Karrada, din capitală. Prima dintre acestea a fost revendicată de ISIS, care nu a oferit indicii că s-ar afla la baza și celei de-a doua explozii. Dublul atentat din Bagdad a provocat cel mai negru bilanț al victimelor violențelor din capitala Irakului în ultimele luni. Imagini de la fața locului filmate aparent cu un telefon mobil la scurt timp după explozia din apropierea magazinului de înghețată au arătat scene devastatoare cu trupurile sfârtecate ale victimelor și cu supraviețuitori răniți care țipau după ajutor sau îi blestemau pe atacatori.
Rebelii sirieni afirmă că Statele Unite ale americii și ceilalți aliați le-au trimis mai mult armament pentru a alunga spre sud-estul țării milițiile sprijinite de Iran care încearcă să deschidă o rută de aprovizionare între Irak și Siria, informează Reuters. Miza pentru reușita inițiativei rebelilor sirieni o constituie împiedicarea Iranului de a obține o amplificare a influenței regionale, pe axa Teheran-Beirut, pe fondul unei ”ofensive șiite” a Iranului care vizează întărirea poziției acestei țări în politica Siriei, Irakului și Libanului. Tensiunile s-au amplificat în regiunea din sud-estul Siriei, Badia, după ce forțele guvernamentale sprijinite de milițiile șiite au lansat o ofensivă împotriva rebelilor susținuți de adversarii președintelui Bashar al-Assad. Totodată, de cealaltă parte a graniței cu Irakul, milițiile șiite au lansat o ofensivă pentru a elibera regiunea de sub influența Statului Islamic și pentru a face joncțiunea cu trupele din Siria. Un comandant al unei miliții șiite irakiene a anunțat că luni a fost atins un punct al frontierei din nord-vestul țării, iar marți a fost lansată o ofensivă împotriva ISIS care va veni și în sprijinul armatei siriene.
O echipă de cercetători americani au anunțat crearea unui antibiotic considerat vital în lupta pentru combaterea afecțiunilor provocate de așa-numitele ”superbacterii”, forme care au căpătat rezistență la tratamentul cu medicamentele convenționale, informează BBC. Noua versiune a antibioticului, care reprezintă o versiune îmbunătățită a vancomicinului, a fost creată pentru a fi mult mai eficientă și este aparent de câteva mii de ori mai puternică decât medicamentul inițial. Acesta luptă împotriva bacteriilor în trei moduri diferite, făcând astfel capacitatea bacteriilor de a evita efectele antibioticului mult mai dificilă. Antibioticul urmează să fie testat pe animale și oameni și ar putea intra în producție în circa 5 ani, în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că omenirea se confruntă cu o criză din cauza rezistenței căpătate de bacterii la antibiotice, care face ca unele infecții, mai ales cele intraspitalicești, să fie imposibil de tratat.
Armata filipineză a cerut militanților islamiști care ocupă orașul Marawi, aflat în sudul țării, să se predea, după opt zile de lupte în care forțele militare au folosit vehicule blindate și tiruri de rachetă din elicoptere pentru a-i elimina pe insurgenți, informează Reuters. Guvernul de la Manila a anunțat că este aproape de a recuceri orașul Marawi din mâinile militanților Maute, care și-au declarat afilierea pentru Statul Islamic. Forțele guvernamentale de la sol au avansat stradă cu stradă și casă cu casă pentru a-i alunga pe militanți, având sprijinul elicopterelor care au survolat orașul și au atacat din aer pozițiile islamiștilor.
Manuel Noriega, fostul conducător și aliat, devenit apoi inamic al Statelor Unite ale Americii în Panama, a încetat din viață, la vârsta de 83 de ani, a anunțat pe Twitter președintele țării, Juan Carlos Varela, potrivit Al Jazeera. Noriega, care în tinerețe a început o colaborare de trei decenii cu serviciile secrete americane, l-a susținut pe generalul Omar Torrijos pentru a prelua puterea după o lovitură de stat dată de armată, în 1968. După moartea lui Torrijos, în 1981, Noriega a preluat frâiele conducerii statului, susținut de SUA, începând cu 1983. Acesta a fost înlăturat de la putere în 1989, tot la inițiativa Statelor Unite, după ce represiunile sale dure și sistemul corupt pe care-l promova au provocat numeroase victime în rândul opozanților, iar relațiile dintre Panama și SUA s-au deteriorat. Începând cu 1990, Noriega și-a petrecut aproape tot restul vieții după gratii, în închisori din SUA, Franța și Panama. În luna ianuarie a acestui an, Noriega a fost plasat în arest la domiciliu, pentru a se pregăti pentru o operație pe creier, efectuată în luna martie. Complicațiile post-operatorii și o hemoragie intracraniană au provocat în cele din urmă moartea fostului lider panamez.
Organizația Națiunilor Unite a anunțat înființarea unei echipe alcătuită din trei membri pentru investigarea presupusirilor abuzuri ale forțelor de securitate împotriva minorității musulmane rohingya din Myanmar, informează Al Jazeera. Misiunea va fi formată din un reputat avocat indian, Indira Jaising, de un avocat din Sri Lanka, Radhika Coomaraswamy, și un consultat australian în drepturile omului, Christopher Dominic Sidoti, potrivit unui comunicat al Consiliului Pentru Drepturile Omului al ONU. Armata din Myanmar este acuzată de abuzuri și crime extrajudiciare împotriva unor membri ai comunității musulmane rohingya, un grup minoritar persecutat în această țără, care trăiește în zona de graniță a provinciei Rakhine, din nord-vestul țării, și ai cărui membri nu le este recunoscută cetățenia acestui stat. Comisia urmează să prezinte un raport în fața ONU până în martie 2018.
Un tribunal din Elveția l-a condamnat la plata unei amenzi de 4.000 de franci elvețieni pe Erwin Kessler, un bărbat de 44 de ani, pentru că a promovat conținut considerat ”ofensator și defăimător” prin aprecierea unor comentarii pe rețeaua Facebook, scrie BBC. Kessler a fost găsit vinovat de promovarea acestui tip de conținut după ce a folosit opțiunea ”like” a unor comentarii dintr-o conversație de pe un grup dedicat protecției animalelor. Acțiunea lui Kessler a făcut ca prin algoritmul rețelei sociale, aceste comentarii să poată fi vizualizate de un număr mai mare de utilizatori. Condamnarea lui Kessler a fost făcută pe baza unei legi de combatere a antisemitismului și rasismului, implementate în urmă cu 20 de ani.
