Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu omologul său chinez, Xi Jinping, prin intermediul unei videoconferințe, pentru a discuta despre cooperare militară și consolidarea relațiilor ruso-chineze, menționează Rai News. Cei doi au subliniat importanța menținerii unei linii deschise de comunicare, precum și a unui mod de a gestiona responsabil relațiile bilaterale. Ambii lideri s-au arătat interesați de rezolvarea problemei traficului de pasageri și redresarea rapidă a comerțului dintre cele două țări, iar în cadrul întrevederii, Vladimir Putin l-a invitat pe Xi Jinping să efectueze o vizită de stat la Moscova, în primăvară. „Nu am nicio îndoială că vom găsi ocazia să vă întâlnim personal. Vă așteptăm cu drag, domnule președinte, dragă prieten, în primăvara anului viitor, cu o vizită de stat la Moscova. Aceasta va demonstra lumii întregi puterea legăturilor ruso-chineze și va deveni principalul eveniment politic al anului în materie de relații bilaterale”, a declarat președintele rus. Pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari, cele două state continuă să rămână parteneri globali și să coopereze în sfera tehnico-militară.
Guvernul ucrainean a acuzat mai multe companii indiene de încălțăminte de permiterea exportului de piele către companii ruse care produc cizme pentru armată, informează The Guardian. Alexandra Vasylenko, trimisul special pentru sancțiuni și asistență umanitară al ministrului de externe ucrainean, a declarat că India se numără printre țările care nu au impus Rusiei anumite sancțiuni și că „încearcă să umple golul lăsat de companiile occidentale”. În același timp, Ajay Sahai, directorul general al Federației Organizațiilor Indiene de Export, a confirmat că exportatorii indieni au numeroase solicitări din partea companiilor ruse, care sunt „disperate” să se aprovizioneze cu bunuri, de la produse alimentare, produse chimice și electronice până la materii prime și piese auto. Rusia și India au legături de lungă durată, iar guvernul lui Narendra Modi nu s-a alăturat până acum țărilor occidentale care au impus sancțiuni guvernului de la Moscova din cauza războiului și nici nu a oprit companiile indiene din a mai face comerț. Potrivit datelor de import și export, bunurile îndreptate către Rusia reprezentau aproximativ 10% din exporturile Indiei înainte de război, însă aceasta au crescut semnificativ, ajungând la aproximativ 70%.
Guvernul din Indonezia a eliminat toate restricțiile interne legate de COVID-19, cu efect imediat, după ce numărul cazurilor de pe teritoriul statului a scăzut în ultimele luni, relatează France24. Președintele Indoneziei, Joko Widodo, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că nu mai există restricții, după ce indicatorii cheie de pandemie pentru Indonezia au arătat că sunt „sub” pragul stabilit de Organizația Mondială a Sănătății, însă a avertizat populația să rămână în continuare „vigilentă” și să poarte mască. Coordonatorul grupului de lucru COVID-19 din Indonezia, Suharyanto, a promis că autoritățile vor continua să monitorizeze cazurile și vor decide ulterior dacă vor reduce și restricțiile de călătorie. De la începutul pandemiei peste 160.000 de persoane au murit din cauza COVID-19 în Indonezia. Peste 174 de milioane de indonezieni au fost vaccinați cu schema completă împotriva virusului, iar 68.5 milioane au primit o a treia doză, potrivit datelor Ministerului Sănătății.
Un tribunal din Pakistan a eliberat un bărbat reținut pentru viol, după ce acesta a acceptat să se căsătorească cu victima sa, informează The Guardian. O adunare a unor lideri pakistanezi, numită jirga, sau „consiliul bătrânilor”, a încheiat un acord între tânărul condamnat și familia femeii, care a avut un copil în urma atacului. Decizia a înfuriat grupurile care militează pentru respectarea drepturilor omului și activiștii care susțin că tribunalul legitimează violența sexuală împotriva femeilor în Pakistan, unde majoritatea cazurilor de viol nu sunt raportate. Dawlat Khan, în vârstă de 25 de ani, a fost condamnat, în mai, la închisoare pe viață de către tribunalul districtului Buner, în nord-vestul provinciei Khyber Pakhtunkhwa, pentru violul unei tinere surde, însă a fost eliberat după ce a fost stabilit un acord cu familia victimei, care a fost acceptat de Înalta Instanță din Peshawar.
Comisia pentru Căi și Mijloace din cadrul Camerei Reprezentanților Statelor Unite ale Americii a publicat declarațiile fiscale din ultimii șase ani ale fostului președinte american, Donald Trump, menționează CNBC. Comisia a obținut luna trecută declarațiile federale de impozit pe venit ale lui Trump pentru perioada 2015-2020, împreună cu dosarele fiscale pentru unele dintre entitățile sale comerciale. Evidențele financiare ale lui Donald Trump au demonstrat că fostul președinte, care și-a finanțat întreaga campanie prin venituri create de afacerile sale, nu a suferit pierderi mari și a plătit puțin, sau mai deloc impozite de-a lungul anilor. Panelul condus de democrați a publicat declarațiile cu doar câteva zile înainte ca republicanii să preia controlul asupra Camerei. Majoritatea parlamentarilor, membri ai partidului republican, l-au apărat pe Trump, care a lansat o altă candidatură pentru nominalizarea republicană la președinție în 2024.
Organizația Națiunilor Unite a solicitat un punct de vedere, în ceea ce privește conflictul din Palestina, Curții Internaționale de Justiție, informează Reuters. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a solicitat opinia curții cu privire la consecințele juridice ale ocupației teritoriilor palestiniene de către Israel. Fâșia Gaza, Cisiordania și estul Ierusalimului – teritorii revendicate de Palestina – au fost capturate de către Israel în războiul din 1967. Statul israelian a retras trupele din Gaza în 2005, dar, alături de Egipt, controlează granițele enclavei. Curtea Internațională de Justiție este o instituție a Națiunilor Unite care are drept scop soluționarea conflictelor dintre state. Hotărârile curții sunt obligatorii pentru statul vizat, deși nu exista un mecanism clar determinat prin care aceste hotărâri să poată fi executate. Reprezentantul permanent al Israelului din cadrul O.N.U. a declarat că nimeni ,,nu poate decide că poporul evreu este ocupant în propria sa patrie.”.
Noul guvern al lui Benjamin Netanyahu a fost învestit în Israel, accentuând îngrijorările palestinienilor, relatează Al-Jazeera. Parlamentul Israelului, Knessetul, a acceptat depunerea jurământului noului guvern israelian, care este cel mai conservator guvern din istoria statului. Anul 2022 a fost cel mai sângeros an pentru Palestinieni de la ocuparea Cisiordaniei în 2006, datorită bombardamentelor și raziilor ce au avut loc de ambele părți ale graniței. În urma învestirii noului guvern, tot mai mulți palestinieni se tem de represalii din partea Israelului, având în vedere că guvernul, compus din personaje politice ale căror convingeri ideologice sunt de extremă dreapta a spectrului politic, a transformat expansiunea în Cisiordania într-o prioritate de top. Abu Artema, un activist Palestinian, a declarat pentru Al-Jazeera că noul guvern a adoptat ,,o poziție de ostilitate fără precedent”, ceea ce a dus la instalarea fricii în rândul civililor care se tem de o reîncepere a conflictului.
Liderii de la Beijing i-au conferit puteri sporite executivului Hong Kong-ului cu privire la gestionarea și judecata cazurilor de securitate națională, raportează AP News. Beijingul a declarat că liderul Hong Kong-ului are competența de a decide dacă avocați din afara Chinei pot fi implicați în spețe de securitate națională în oraș – decizie care blochează încercarea lui Jimmy Lai, fondatorul Apple Daily, de a angaja ca avocat pe Timothy Owen pentru a îl reprezenta în procesul intentat împotriva sa. Jimmy Lai este acuzat de Beijing de conivență frauduloasă, potrivit definiției date acesteia de legea Securității Naționale. Ramura legislativă a statului chinez a emis o interpretare juridică care ar putea răsturna o decizie anterioară a curții superioare din Hong Kong care i-a permis lui Timothy Owen să îl reprezinte pe Lai. Nu este prima dată când nomenclatura chineză intervine în chestiunile juridice ale fostei colonii britanice, deși acesteia i-a fost promis ,,un grad ridicat de autonomie” și independență a justiției.
Poliția din Bolivia l-a deținut pe liderul opoziției, Luis Camacho, informează ABC News. Camacho, liderul opoziției și guvernatorul regiunii Santa Cruz a fost reținut de poliție, fiind acuzat de biroul procurorului șef de conducerea încercării de lovitură de stat din 2019, îndreptată împotriva lui Evo Morales. Opoziția se opune catalogării evenimentului drept încercare de ,,lovitură de stat”, întrucât, conform acestora, nu a fost vorba decât de niște proteste care au dus la demisia președintelui Evo Morales. Arestul lui Camacho a stârnit un val de proteste în Santa Cruz. Acesta a negat toate acuzațiile, iar opoziția a catalogat arestul drept o sechestrare violentă și fără temei. Biroul procurorului șef a declarat că s-a procedat în conformitate cu regulile de procedură, Camacho fiind adus în La Paz pentru audieri.
Aung San Suu Kyi, fostul lider ales pe căi democratice al Myanmar, a fost condamnată la încă șapte ani de închisoare, informează BBC News. Cumulat, fostul lider al Myanmarului are de executat 33 de ani de închisoare, deși grupuri pentru protejarea drepturilor omului au declarat că procesele la care a fost supusă Suu Kyi sunt „o farsă”. Suu Kyi a negat toate acuzațiile care i-au fost aduse, iar procesul acesteia a avut loc fără permiterea accesului publicului și mass-media. Fostul lider al Myanmarului se numără printre cei 16.600 de oameni care au fost arestați de la preluarea puterii de către junta militară prin lovitură de stat. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a solicitat oprirea violenței în Myanmar și eliberarea tuturor prizonierilor politici.
