Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
În primul său interviu după anunțarea candidaturii prezidențiale, vicepreședintele Stetelor Unite, Kamala Harris, și-a apărat schimbările de poziție pe subiecte esențiale precum imigrația și clima, relatează BBC News. Deși a fost criticată pentru moderarea politicilor față de campania sa din 2019, Harris a subliniat că valorile sale fundamentale nu s-au schimbat. Ea a promis să “închidă capitolul” retoricii divizive a erei Trump și a apărat realizările economice ale administrației Biden, în ciuda inflației și a creșterii costului vieții. De asemenea, Harris a reafirmat poziția administrației asupra conflictului din Gaza, fără a oferi detalii specifice. În interviu, a anunțat că, dacă va fi aleasă, va include un republican în cabinetul său pentru a promova consensul. Răspunzând criticilor lui Trump, Harris a evitat să intre în polemici, concentrându-se pe importanța unificării națiunii.
Autoritățile suedeze au avertizat asupra unui risc crescut de sabotaj din partea Rusiei, susține The Guardian. Avertizarea se referă în special asupra instalațiilor de armament, în contextul intensificării atacurilor asupra industriei de apărare. Companiile de securitate din Suedia au raportat o creștere a tentativelor de sabotaj, inclusiv utilizarea dronelor pentru a documenta și cartografia facilitățile companiilor de apărare, spionaj mai agresiv, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Serviciul suedez de securitate (Säpo) a menționat o „propensiune crescută pentru risc” din partea Rusiei, vizând operațiuni de influență și sabotaj împotriva Occidentului și a Suediei. Asociația industriei de apărare din Suedia (SOFF) a observat o intensificare a operațiunilor de spionaj, în special împotriva companiilor mici. Robert Limmergård, secretarul general al SOFF, a cerut modificări legislative pentru a permite o mai bună protecție împotriva amenințărilor rusești.
Regele Māori al Noii Zeelande, Kiingi Tuheitia Pootatau Te Wherowhero VII, a murit la vârsta de 69 de ani , anunță Deutsche Welle. Regele, care a condus timp de 18 ani, a fost liderul mișcării Kiingitanga, formată în 1858 pentru a unifica triburile indigene Māori împotriva colonizării britanice. Deși poziția sa era în mare parte ceremonială, avea o importanță semnificativă în păstrarea culturii și limbii Māori și în protejarea drepturilor acestora. Succesiunea sa nu este neapărat ereditară, noul lider urmând să fie ales de către conducătorii triburilor asociate mișcării. Regele Tuheitia a fost succesorul mamei sale, Regina Dame Te Atairangikaahu, din 2006. La moartea sa, lideri importanți, inclusiv Prim-ministrul Noii Zeelande și Regele Charles III, și-au exprimat regretul. Funeraliile vor dura cel puțin cinci zile. Tuheitia a fost recunoscut pentru angajamentul său față de valorile și tradițiile Māori.
Orașul elvețian, Basel, va găzdui Concursul Eurovision de anul viitor, publică Deutsche Welle. Finala va avea loc pe 17 mai, în St. Jakobshalle, o sală cunoscută pentru evenimente sportive și cu o capacitate de 12.000 de locuri. Evenimentul va fi transmis și pe un ecran mare în St. Jakob-Park, un stadion de fotbal cu 20.000 de locuri. Alegerea orașului Basel, în defavoarea Genevei, s-a bazat pe criterii precum adecvarea locației, sustenabilitatea, securitatea, finanțarea disponibilă și ideile creative pentru evenimentele adiacente. Elveția a câștigat dreptul de a găzdui concursul după ce cântărețul elvețian Nemo a câștigat ediția din acest an a Eurovisionului în Malmo, Suedia. Astfel, Basel va fi orașul gazdă al unui eveniment care atrage sute de milioane de telespectatori la nivel global.
Deși AfD este considerat un partid extremist de către serviciile de informații interne, acesta câștigă teren în estul Germaniei, susține Politico. Într-un oraș mic din Germania de Est, Großschirma, politicianul de extremă dreapta Rolf Weigand, membru al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), este adânc implicat în viața locală, participând activ la diverse evenimente comunitare. In această regiune dezamăgirea față de partidele tradiționale a dus la o pierdere semnificativă de încredere în democrație și instituții. AfD și-a consolidat influența la nivel local, ca parte a unei strategii mai largi de normalizare și extindere națională, câștigând astfel alegeri municipale și stabilind relații de cooperare cu alte partide. Această creștere a fost facilitată de neglijarea zonelor rurale de către partidele “mainstream” și de eșecul acestora de a combate eficient ascensiunea extremismului, ceea ce a dus la o intensificare a tensiunilor politice și la incidente de intimidare împotriva oponenților politici.
