Material realizat de Mihai Turcu și Andrei Rus
Oficialii taiwanezi au raportat o nouă incursiune a aeronavelor chineze în jurul insulei, în timp ce statul chinez a efectuat exerciții navale, susține Deutsche Welle. Cel puțin 14 aeronave militare chineze au traversat linia mediană a Strâmtorii Taiwanului și au intrat în zona de identificare a apărării aeriene din nordul și centrul Taiwanului. Aceste manevre intervin înaintea învestirii președintelui Lai Ching-te, pe 20 mai, China considerându-l un “separatist periculos”. Linia mediană, o graniță neoficială, este controversată, China neacceptând-o și trimițând regulat aeronave militare în zona respectivă. Beijingul a intensificat activitățile militare în jurul Taiwanului, pe care îl revendică, în timp ce Taipeiul a respins această pretenție, susținându-și statutul de națiune autonomă. China a efectuat exerciții navale de aterizare în luptă. În replică, Taiwanul și-a reiterat angajamentul pentru apărarea sa și pentru menținerea stabilității în regiune.
Șefii politicii externe ai Uniunii Europene și NATO au condamnat ferm campania cibernetică a Rusiei, evidențiind vizarea instituțiilor democratice și a infrastructurii critice, publică Euronews. Josep Borrell a subliniat că UE nu va tolera astfel de acțiuni, mai ales în contextul alegerilor pentru Parlamentul European. NATO a cerut Rusiei să respecte obligațiile internaționale și a afirmat că va contracara amenințările cibernetice. Ambii au atribuit vina grupului de spionaj cibernetic APT28, legat de GRU. În Germania, APT28 este acuzat că a compromis conturile de email ale membrilor Partidului Socialist Democrat, iar în Cehia, a vizat instituții de stat prin vulnerabilități în Microsoft Outlook. Incidentele au provocat reacții puternice din partea UE și NATO, survenind într-un context de alertă maximă în Europa de Est și de Nord din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina. Kremlinul a fost acuzat de blocarea semnalelor GPS, iar NATO a avertizat cu privire la campania intensificată de activități hibride desfășurate în regiune.
Grupul pro-palestinian care a ocupat Universitatea Sciences Po din Paris a fost evacuat de poliție după ce a organizat o demonstrație peste noapte, informează Politico. Similar cu protestele din Statele Unite ale Americii împotriva războiului din Gaza, acest incident a determinat închiderea facilităților universității. Protestatarii au cerut universității să condamne acțiunile Israelului și să întrerupă legăturile cu instituțiile zioniste. În ciuda ofertelor de a rămâne într-o cafenea, organizatorii au refuzat, iar evacuarea a fost pașnică. În SUA, astfel de mișcări au atras atenția Casei Albe și au condus la arestări. În Franța, oficialii au încercat să prevină violențele similare, iar unii politicieni au suspendat finanțările universităților. Totuși, blocadele universitare au fost o practică obișnuită, iar studenții pro-palestinieni au primit sprijin din partea stângii politice franceze și europene. Proteste similare au avut loc în alte țări europene.
China a lansat misiunea lunară Chang’e-6 pentru a colecta mostre de pe partea îndepărtată a Lunii, relatează Deutsche Welle. Sonda a decolat vineri de la Centrul de Lansare Spațială Wenchang din provincia Hainan, China. Misiunea, fără echipaj uman, are o durată estimată de două luni. La bordul Chang’e-6, în afară de echipamentele chinezești, au fost încărcături din Franța, Italia, Pakistan și Agenția Spațială Europeană. Lipsa oficialilor americani s-a datorat legii Statelor Unite ale Americii care impune restricții de colaborare cu China în domeniul spațial. Sonda va ateriza în iunie și va aduce înapoi mostre lunare. Misiunea reflectă ambițiile spațiale crescânde ale Chinei, sub Xi Jinping, care include construirea unei stații spațiale proprii și explorarea planetei Marte. China a efectuat prima sa misiune spațială echipată în 2003, devenind a treia țară care a trimis o persoană în spațiu folosind resursele proprii.
Un tribunal european a confirmat dreptul Italiei de a confisca o statuie grecească de la Muzeul J. Paul Getty din California, publică Euronews. Demersul Italiei de a recupera ceea ce consideră o parte vitală a patrimoniului său cultural a fost considerat justificat. Statuia, cunoscută sub numele de “Tânărul Victorios”, este o sculptură de bronz din perioada 300-100 î.Hr., și un punct de atracție al colecției Getty. Descoperită de pescari italieni în 1964 și ulterior achiziționată ilegal de Getty în 1977, statuia a fost subiectul unei lupte legale îndelungate. Cu toate contestațiile reprezentanților muzeului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că muzeul a fost neglijent în achiziționarea statuii fără a verifica corespunzător proveniența sa. Decizia a fost salutată de ministrul italian al culturii și este considerată semnificativă în dezbaterea privind restituirea obiectelor de artă culturală. Următorii pași, inclusiv aplicarea ordinului de confiscare, au rămas incerți.
Purtătorul de cuvânt al rebelilor Houthi a declarat că vor ataca navele care se află în raza lor de acțiune și circulă spre Israel, relatează Reuters. Yahya Saree, general de brigadă al Forțelor Armate din Yemen asociat cu rebelii Houthi, a declarat printr-un discurs televizat că decizia survine în contextul intervențiilor militare în creștere ale Israelului în Rafah și a lipsei unui armistițiu. Saree a menționat faptul că decizia va fi implementată imediat după declarația sa. În ciuda presiunilor regionale și internaționale, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, intenționează să inițieze o intervenție cu trupe terestre în Rafah, unde se adăpostesc aproximativ 1.5 milioane de palestinieni, indiferent de stabilirea unui posibil armistițiu.
Raportul anual al organizației Reporteri Fără Frontiere a indicat faptul că libertatea presei este atacată, declară Deutsche Welle. Conform raportului, la nivel global din ce în ce mai multe guverne nu prioritizează libertatea presei și protejarea jurnalismului. Acest fapt este datorat fie anumitor grupări politice care discreditează și amenință jurnaliștii, fie încercărilor de acapararea presei. Anne Bocande, directorul editorial al organizației, a declarat că există un trend îngrijorător privind degradarea indicatorului politic, unul din cinci indicatori detaliați în World Press Freedom Index.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a susținut că declarațiile președintelui francez, Emmanuel Macron, referitoare la trimiterea trupelor în Ucraina sunt foarte “importante și periculoase”, relatează Euronews. Dmitry Peskov a adăugat că aceste declarații sunt o escaladare directă a conflictului din Ucraina, care “pot afecta securitatea Europei, chiar întreaga arhitectură de securitate europeană”. Acesta a menționat că și declarația secretarului de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, David Cameron, referitoare la utilizarea de armament britanic de către ucraineni este periculoasă și reprezintă o escaladare a conflictului dintre Rusia și statele vestice.
Poliția canadiană a arestat trei indivizi de naționalitate indiană implicați în uciderea liderului de cult sikh Hardeep Singh Nijjar, relatează Reuters. Asasinatul a avut loc anul trecut pe teritoriul Canadei și au existat suspiciuni legate de implicarea guvernului de la New Delhi. Nijjar avea cetățenie canadiană și era susținătorul mișcării separatiste pentru Khalistan. Poliția canadiană a declarat că lucrează îndeaproape cu instituțiile americane pentru a stabili implicarea agențiilor de informații indiene în asasinat.
Un oficial Hamas a confirmat publicației Reuters că organizația va trimite o delegație sâmbătă în Cairo pentru a răspunde unei propuneri de armistițiu cu statul Israel, anunță Reuters. Anunțul a fost făcut după ce mai multe surse egiptene au confirmat sosirea directorului CIA în Cairo pentru niște întâlniri referitoare la conflictul din Israel. În același timp, Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei susține cererile rezistenței palestiniene de încetare a focului, retragerea forțelor israeliene din Gaza și întoarcerea persoanelor dislocuite în urma intervenției israeliene.