Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristiana Mitran
Grupul națiunilor arabe din Golf a prelungit luni termenul limită cu 48 de ore pentru ca autoritățile din Qatar să răspundă listei lor de solicitări într-o criză diplomatică care a afectat regiunea, spunând că emirul Kuweitului a solicitat această întârziere ca parte a eforturilor sale de a media diferendul, relatează The Telegraph. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egiptul şi Bahrain au întrerupt legăturile cu Quatarul pe 5 iunie, restricționand accesul la spaţiul aerian şi porturile lor şi sigilând singură graniţa terestră a Qatarului pe care o împarte cu Arabia Saudită. Ei au emis o listă de cereri cuprinzând 13 puncte pentru a pune capăt situaţiei şi au dat ţării bogate în gaze naturale termen de 10 zile pentru a se conforma. Declaraţia comună de la începutul lunii iulie a celor patru naţiuni arabe a arătat că acestea se aşteaptă la un răspuns cel târziu în cursul zilei de luni, 3 iulie. Noul termen ar expira astfel la sfârşitul zilei de marţi sau miercuri dimineaţă. Preşedintele american Donald Trump a vorbit, în acelaşi timp, cu emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, precum şi cu regele Salman din Arabia Saudită şi cu Mohammed bin Zayed Al Nahyan, prinţul coroanei capitalei Emirate, Abu Dhabi. Casă Albă a spus că Trump a cerut unitate şi a reiterat importanța opririi finanţării terorismului şi a discreditării ideologiei extremiste. O declaraţie separată purtată de agenţia oficială de ştiri din Qatar a spus că discuţia emirului cu Trump a atras atenţia asupra necesităţii de combatere a terorismului şi a extremismului în toate formele şi sursele sale şi a fost o şansă ca ţările să-şi revizuiască relaţiile strategice bilaterale.
China a acuzat Statele Unite că organizează “o provocare politică şi militară serioasă” după ce o navă de război americană a navigat în apropierea insulei Triton, ultimul act al administraţiei lui Donald Trump care a înfuriat Beijingul, relatează The Telegraph. China a trimis avioane de luptă şi nave militare pentru a se întâlni cu USS Stethem în timpul confruntării, care a fost urmată de un apel telefonic între Trump şi Xi Jinping, preşedintele chinez, acesta afirmând că un număr de “factori negativi” afectează relaţiile China-SUA. Trump a aprobat săptămâna trecută vânzarea de arme de 1,3 miliarde de dolari către Taiwan, o insulă pe care Beijingul o consideră drept o provincie chineză renegată, care va fi reunită cu continentul – prin forţă, dacă este necesar. Preşedintele american a nemulțumit Beijingul şi prin impunerea de sancţiuni unei bănci chineze acuzate de spălarea unor sume de bani din Coreea de Nord. De asemenea, oficialii chinezi au fost înfuriaţi de Departamentul de Stat al SUA, care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de eroziunea libertăţilor din Hong Kong, înaintea celei de-a 20-a aniversări a predării fostei colonii britanice înapoi Chinei. Conducerea lui Trump este în contradicţie puternică cu legăturile calde care au fost stabilite la o întâlnire pe care a avut-o cu Xi la staţiunea din Florida, în aprilie.
Un suspect de extremă dreapta a fost acuzat de complotul organizat pentru a-l ucide pe preşedintele francez Emmanuel Macron la parada Zilei Bastiliei, în cursul acestei luni, relatează BBC. Bărbatul în vârstă de 23 de ani a fost arestat într-o suburbie din Paris miercurea trecută, după ce poliţia a fost avertizată de utilizatorii unei camere de chat cu videogame, de unde se presupune că a vrut să cumpere o armă. El a mai spus că doreşte să atace minorităţile, a declarat o sursă judiciară pentru AFP. Anchetatorii au găsit trei cuţite de bucătărie în vehiculul suspectului de complot şi analiza calculatorului sau a arătat că a efectuat căutări pe internet cu privire la posibile ţinte. După arestarea sa, el a declarat poliţiei că dorea să atace “musulmanii, evreii, negrii, homosexualii”. Suspectul a fost condamnat anul trecut de susţinerea terorismului după ce l-a lăudat pe ucigaşul norvegian Mass Anders Breivik, care a ucis 77 de persoane în iulie 2011. El a fost condamnat pentru trei ani, jumătate din sentinţă fiindu-i suspendată. Parada de Ziua Bastiliei din 14 iulie comemorează începutul Revoluţiei Franceze şi are loc pe bulevardul Champs-Elysées din Paris. În 2002, preşedintele Franţei la vremea respectivă, Jacques Chirac a făcut obiectul unei încercări de asasinat de Ziua Bastiliei când un bărbat simpatizant al extremei drepte a scos o puşcă şi a tras un foc înainte de a fi arestat.
La câteva zile după ce au fost luate arme şi explozibil dintr-un depozit militar din Portugalia, amploarea furtului devine clară, un site web spaniol dezvăluind o listă extinsă de grenade, muniţii şi explozibil confiscate de pe site-ul Tancos, la nord-est de Lisabona, relatează BBC. Preşedintele Marcelo Rebelo de Sousa a solicitat o investigaţie în acest sens. Legăturile cu furturile de arme din alte state NATO trebuie şi ele investigate, a adăugat el, însă nu a menţionat ce alte ţări avea în minte. Furtul a fost descoperit pe 28 iunie, iar detaliile au fost transmise aliaţilor portughezi ai NATO. Se presupune că furtul a avut loc noaptea într-o parte a perimetrului de securitate unde camerele cu circuit închis erau defecte de peste doi ani. Ministrul portughez al apărării a susţinut iniţial că jaful este unul “grav”, însă dimensiunile arsenalului lipsă au fost dezvăluite doar atunci când ziarul El Español a publicat o listă a armamentului furat. Preşedintele de Sousa a declarat că o investigaţie amplă ar trebui să privească “fapte şi responsabilităţi” şi a cerut luarea unor măsuri pentru a preveni ca un astfel de furt ” de o asemenea amploare” să aibă loc din nou. Deşi nu a existat niciun indiciu că aceştia au fost direct implicaţi în raid, cinci comandanţi militari au fost suspendaţi în timp ce are loc o investigaţie internă, deoarece se consideră că unităţile lor sunt responsabile de securizarea şi monitorizarea zonei de depozitare.
Preşedintele Trump a discutat luni cu preşedintele Xi Jinping din China pentru a face apel la ajutorul său în ceea ce priveşte o “ameninţarea în creştere” reprezentată de programul de arme nucleare din Coreea de Nord, relatează New York Times. Statele Unite şi China s-au ciocnit recent cu privire la vânzările de arme ale Washingtonului în Taiwan, printre alte probleme. Trump a vorbit, de asemenea, cu premierul Shinzo Abe din Japonia despre Coreea de Nord şi cei doi au subliniat “unitatea lor în ceea ce priveşte presiunea din ce în ce mai mare asupra regimului de a-şi schimba calea periculoasă”, a afirmat administraţia de la Casa Albă. Discuţiile au loc într-un moment delicat pentru regiunea asiatică şi la doar câteva zile înainte ca liderii mondiali să se reunească în Germania pentru întâlnirea la nivel înalt a Grupului de 20, care începe vineri. Comportamentul beligerant al Coreei de Nord continuă să domine discuţiile diplomatice, iar analiştii au avertizat despre posibilitatea unui alt test nuclear.Trump şi-a bazat strategiile pe speranţa că China, partenerul principal de comerţ şi partener al Nordului, ar putea convinge Phenianul să-şi abandoneze programul de arme. Dar Trump a recunoscut recent că aceste eforturi au eşuat. În consecinţă, el a exercitat o presiune puternică asupra lui Xi pentru a lua mai multe măsuri
Formațiunea Sinn Fein a criticat înțelegerea premierului Theresa May cu Partidul Democrat Unionist (DUP) pentru eșecul de a restaura împărțirea puterii din Irlanda de Nord, pe fondul escaladării unei noi crize, relatează The Independent. Liderii Sinn Fain acuză că DUP este acum ”încurajat” de postura de a reprezenta garantul majorității conservatoare de la Londra și că în acest fel va fi dispus la mult mai puține compromisuri în parlamentul nord-irlandez. Purtătorul de cuvânt al partidului, Conor Murphy, a confirmat că dialogul dintre Sinn Fein și DUP se află în impas. ”Nu credem că este posibil să ajungem la vreo înțelegere în viitorul apropiat”, a afirmat acesta. Secretarul Irlandei de Nord, James Brokenshire, era așteptat pentru a anunța următorii pași pe care guvernul urmează să-i facă după expirarea termenului inițial de săptămâna trecută cu privire la termenii de împărțire a puterii în Irlanda de Nord. Brokenshire ar putea anunța extinderea negocierilor, care au loc deja de mai multe luni, ar putea declanșa alegeri anticipate pentru a doua oară în acest an sau ar putea decide reinstaurarea unor măsuri de guvernare directă de către parlamentul britanic.
Facebook a refuzat să îndeplinească cerinţele evanghelicilor creştini de a crea o “reacţie” emoji cu o cruce, ceea ce a stârnit nemulţumire în rândul acestora, relatează The Independent. Activiștii sunt în mod special supărați de lipsa unui simbol miniatural legat de Hristos, după ce un drapel-curcubeu ce simbolizează comunitatea LGBT a fost adăugat luna trecută la giganticul lexic pictorial al social media. Facebook a introdus emoji-ul de reacţie colorat în curcubeu pentru a marca Luna LGBT Pride pe 9 iunie şi “sărbătoarea dragostei şi diversitatatii”. Dar pe 24 iunie, Hikmat Hanna a postat o imagine cerând şi un emoji de reacţie de forma unei cruci, imagine care a fost apoi distribuită de evanghelistul Joshua Feuerstein celor două milioane de adepţi ai săi. Postarea a fost acum distribuită de peste 9.000 de ori şi a adunat peste 28.000 de “reacţii” – inclusiv peste 3.000 de steaguri curcubeu. Unii utilizatori au scris comentarii în sprijinul postului, spunând: “Nu puteţi înşela natura. Dumnezeu nu poate crea oameni de acelaşi sex să se îndrăgostească vreodată unul de celălalt. El nu poate.” Un altul a spus: “Oamenii au luat un simbol precum curcubeul, care înseamnă frumuseţe şi acţiune nedistructivă şi l-au transformat într-un simbol distructiv păcătos “. Un purtător de cuvânt al Facebook a declarat ulterior pentru Huffington Post: “Această reacţie nu este de fapt disponibilă pe Facebook şi nu este ceva la care lucrăm”.
Protestatarii intenţionează să profite de decizia de a organiza summit-ul G20 de săptămâna aceasta într-o zona aglomerată din oraşul Hamburg şi să copieze tactici de control al mulţimii ale poliţiei pentru a-i “pune în mişcare pe Trump, Puţin şi Erdoğan”, relatează The Guardian. Autorităţile din cel de-al doilea oraş ca mărime din Germania se pregătesc pentru sosirea unei serii fără precedent de lideri mondiali controversaţi, precum şi a grupurilor de proteste dornice să se exprime pe 7 şi 8 iulie. Donald Trump şi Vladimir Puţin se vor întâlni la summit, iar Germania va încerca să aducă schimbările climatice şi comerţul liber în topul agendei. Decizia de a ţine summitul într-un centru de congrese într-o zonă dens populată a oraşului, care se învecinează cu un cartier cu o istorie îndelungată de proteste anti-establishment şi revolte anuale de 1 Mai, a pus serviciile de poliţie în alertă ridicată. În seara zilei de duminică, primul dintr-o serie de marşuri de protest a culminat cu ciocniri cu poliţia în apropierea unui parc din oraş. Mai multe persoane au fost rănite şi o persoană a fost arestată. Summitul din 2001 din oraşul portuar italian Genoa a fost umbrit de ciocniri între poliţie şi un număr estimat de 200.000 de demonstranţi, iar autorităţile din Hamburg au spus că se aşteaptă la jumătate din numerele de protestatari care au fost prezente la Genova în 2001, dar prezenţa unor figuri politice divizionale precum Trump şi omologul sau turc, Recep Tayyip Erdoğan, ar putea atrage protestatarii dintr-o gama largă de cauze politice.
Un şef al unui cartel de droguri a folosit chirurgia plastică peste 30 de ani pentru a evita poliţia înainte de a fi arestat în Brazilia, relatează The Independent. Luiz Carlos da Rocha, a cărui poreclă este ”Capul Alb”, se confruntă cu multiple acuzaţii legate de operaţiuni de trafic de droguri şi se află în custodia poliţiei după ce timp de trei decenii a folosit operaţii estetice pentru a nu fi recunoscut de autorităţi. Câteva fotografii au fost transmise de poliţia braziliană în această perioadă pentru a avertiza oamenii cum arată în 2017. El a adoptat şi pseudonimul Vitor Luiz de Moraes. Da Rocha a fost arestat săptămâna trecută ca parte a Operaţiunii Spectrum, o misiune desfăşurată de poliţie pentru prevenirea traficului de droguri. Poliţia declară că şeful cartelului de droguri a fost condamnat anterior pentru infracţiuni legate de droguri şi arme, precum şi spălare de bani. El ar putea primi o pedeapsă de cel puțin de 50 de ani de închisoare. Reţeaua sa a fost acuzată de distribuirea cocainei în întreaga Americă de Sud, SUA şi Europa.
Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a ameninţat că va aresta criticii folosirii legii marţiale în sudul țării, în timp ce Curtea Supremă de Justiţie urmează să se pronunţe marţi asupra legalităţii sale, relatează Al Jazeera. Duterte a instaurat legea marţială la sfârşitul lunii mai în regiunea Mindanao, care numără aproximativ 20 de milioane de oameni, pentru a opri ceea ce a spus că a fost o ameninţare din ce în ce mai mare din partea Statului Islamic. Preşedintele a insistat că va ignora constatările curţii superioare a ţării, care deţine puterea constituţională, făcând doar o promisiune pentru a asculta recomandările forţelor armate. “Nu depinde de capriciul Curţii Supreme. Ar trebui să-i cred? Când văd că situaţia este încă haotică şi mă rogi să renunţ, te voi aresta şi te voi pune în spatele gratiilor”, a spus Duterte într-un discurs. “Putem vorbi despre orice altceva şi putem face compromisuri poate, dar nu şi atunci când interesul ţării mele este în joc”. Forţele guvernamentale continuă să lupte împotriva luptătorilor ISIS din oraşul Marawi aflat în sudul țării, cu bombardamente aeriene, în timp ce luptele de stradă s-au soldat cu aproape 400 de morţi şi au forţat aproape 400.000 de persoane din zonele învecinate să-şi părăsească locuințele. Duterte s-a confruntat cu o reacţie din partea politicienilor de opoziţie, care au cerut luna trecută Curţii Supreme să respingă legea marţială, pe care o consideră drept neconstituţională.
