Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Coșa Luca-Ștefan și Constantinescu Miruna
Premierul irlandez, Simon Harris și ministrul de externe, Micheál Martin, au început negocierile pentru formarea noului parlament, relatează Politico Europe. Aceștia se află într-o cursă contra cronometru pentru a încheia negocierile și a forma o alianță politică stabilă înainte de 20 ianuarie, data inaugurării președintelui Donald Trump. Formarea guvernului irlandez a fost întotdeauna un proces îndelungat, fiind necesare până la cinci luni pentru a ajunge la un acord. Harris a precizat că, dacă Irlanda nu va avea un guvern stabil până la această dată, va fi dificil să gestioneze eventualele tarife comerciale pe care administrația Trump le-ar putea impune Irlandei. Economia irlandeză depinde de multinaționalele americane, în special în sectorul farmaceutic, iar pierderea lor ar putea duce la o scădere a veniturilor fiscale ale statului. Pe 17 martie, cu ocazia sărbătorii Sfântului Patrick, premierul irlandez are tradiționala întâlnire cu președintele american la Casa Albă. Deși, în trecut, această întâlnire a fost mai mult un eveniment simbolic, acum, în fața administrației Trump, irlandezii se așteaptă la un dialog mult mai complicat.
Noul secretar general al NATO, Mark Rutte a fost denumit „omul potrivit în momentul potrivit” pentru a negocia cu noul președinte SUA, Donald Trump, susține ministrul de externe al Portugaliei, Paulo Rangel, potrivit Politico Europe. La începutul săptămânii, miniștrii de externe ai NATO s-au reunit la Bruxelles pentru discuții importante despre bugetele de apărare, sprijinul pentru Ucraina și provocările din Orientul Mijlociu. Prioritară a fost creșterea cheltuielilor pentru apărare, o problemă în relațiile cu SUA și cu noul președintele ales, Donald Trump. Astfel, Rangel a subliniat că Rutte este persoana potrivită pentru a aborda relațiile cu Trump, deoarece au avut deja loc întâlniri între cei doi în perioada în care Rutte era prim-ministru al Olandei. În momentul de față, noul secretar general al NATO este văzut ca un diplomat capabil să „construiască punți” între alianță și administrația americană. Rangel a subliniat angajamentul țării sale de a întări apărarea și de a sprijini alianța în fața noilor provocări.
Militanții islamiști au cucerit Alepul, conform The Guardian. Alepul este al doilea oraș ca mărime din Siria, mișcarea punând sub semnul întrebării influența președintelui Rusiei, Vladimir Putin, în această țară și, implicit, în întreaga regiune. Ofensiva surpriză a unor grupări rebele a amenințat regimul sirian, numit Assad și a pus în pericol poziția acestuia. Astfel, după perioada unor confruntări devastatoare din Alep desfășurate între 2012 și 2016, orașul a fost recucerit de forțele președintelui Siriei, Bashar al-Assad, cu ajutorul aviației rusești. Succesul major a fost sărbătorit la Moscova și a fost considerat o victorie a rușilor în conflictul sirian. În momentul actual, poziția regimului Assad, a devenit tot mai fragilă, iar succesul personalului militar rusesc din Siria, riscă să fie umbrit. „Căderea rapidă a Alepului și amploarea ofensivei sunt, cu siguranță, o lovitură pentru reputația Rusiei”, a declarat Hanna Notte, expertă în politica externă rusă la Centrul James Martin.
Președintele american Joe Biden a afirmat că se simte „foarte mândru” să fie primul președinte al Statelor Unite care vizitează Angola, în cadrul unei întâlniri istorice cu președintele João Lourenço, susține BBC. Această vizită a avut loc la Palatul Prezidențial din Luanda, într-o țară bogată în resurse de petrol, care a făcut parte dintr-o inițiativă a Statelor Unite de a crește comerțul și investițiile în Africa, în timp ce președintele Angolei a declarat vizita ca pe un „punct de cotitură” în legăturile bilaterale. De asemenea, înainte de această întâlnire, Angola a avut o relație strânsă cu China și Rusia după obținerea independenței de sub dominația portugheză în 1975, însă președintele Lourenço a căutat o apropiere mai mare de SUA pentru țara sa. Discuțiile dintre cei doi lideri se vor concentra pe aspecte esențiale precum securitatea și comerțul, în contextul în care guvernul american sprijină un proiect major de infrastructură feroviară de 1.300 km, ce va conecta un port din Angola cu zonele miniere din Republica Democrată Congo și Zambia.
Universitățile din Marea Britanie au fost acuzate de acceptarea studenților străini cu competențe lingvistice scăzute, doar pentru a beneficia de taxele mari pe care aceștia le plătesc, declară BBC. Un exemplu ar fi o studentă din Iran, venită în Marea Britanie la masterat, care a fost „șocată” să descopere că majoritatea colegilor săi au o engleză limitată, apelând la inteligența artificială și la „fabrici de eseuri”. De asemenea, un profesor universitar din cadrul grupului Russell a declarat că 70% dintre studenții săi de la masterat nu reușesc să înțeleagă întrebări simple sau să participe activ la lecții. Mai mult, liderul Uniunii Universităților și Colegiilor, Jo Grady, susține că universitățile preferă studenți străini care contribuie semnificativ la veniturile instituțiilor, deoarece taxele pentru aceștia sunt mult mai mari decât pentru studenții locali. Universities UK, organizația care reprezintă 141 de instituții britanice, respinge aceste acuzații, afirmând că există cerințe lingvistice stricte pentru studenții internaționali.
Oficialii NATO au intensificat măsurile de securitate împotriva sabotajelor rusești și chineze, anunță Al Jazeera. Reprezentanții alianței Nord-Atlantice și-au asumat intensificarea schimbului de informații între statele membre pentru a proteja infrastructura critică, a declarat secretarul general al NATO în cadrul unei reuniuni la Bruxelles. Decizia a fost luată pe fondul unor incidente recente, inclusiv deteriorarea unui cablu de date între Suedia și Finlanda, considerată posibilă sabotare. Autoritățile suedeze și finlandeze investighează cauzele, iar suspiciunile vizează Rusia și China, acuzate de acțiuni destabilizatoare, precum atacuri cibernetice și dezinformare. Liderii suedezi au cerut cooperarea cu reprezentanții chinezi în clarificarea unor incidente similare pe fundul Mării Baltice, unde a fost observată o navă sub pavilion chinez. Autoritățile NATO au avertizat asupra intensificării amenințărilor tehnologice din partea acestor state.
Administrația Biden a anunțat un nou pachet de asistență militară pentru armata ucraineană, în valoare de 725 de milioane de dolari, conform The Guardian. Ajutorul include rachete antiaeriene Stinger, arme antidrone, muniție pentru sistemele Himars, dar și piese de schimb. Reprezentanții Casei Albe au declarat că vor ajuta statul ucrainean să rămână într-o poziție favorabilă în conflictul cu trupele rusești înainte de încheierea mandatului președintelui Biden. Aceștia și-au asumat distribuirea celor 7 miliarde de dolari aprobate de reprezentanții Congresului Statelor Unite ale Americii, înainte de instalarea în funcție a președintelui Trump. Liderul republican a anunțat faptul că intenționează să oprească ajutorul militar acordat armatei ucrainene odată cu preluarea mandatului, ceea ce a condus la accelerarea fluxului de asistență defensivă acordată statului ucrainean.
Oficialii israelieni au amenințat cu extinderea războiului în cazul eșuării armistițiului cu gruparea Hezbollah, susține Reuters. Ministrul apărării, Israel Katz, a declarat faptul că o eventuală reluare a conflictului nu va viza doar Hezbollah, dar și statul libanez, acesta din urmă fiind considerat responsabil pentru eșuarea dezarmării militanților ce au încălcat armistițiul. Armata Israeliană continuă să lovească poziții ale facțiunii Hezbollah din sudul Libanului. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a avertizat că orice încălcare a acordului va fi „pedepsită sever”. Liderii libanezi au cerut sprijinul oficialilor americani și francezi pentru menținerea armistițiului cu Israel, în timp ce o comisie internațională și-a asumat monitorizarea respectării acordului. Premierul libanez, Najib Mikati a declarat faptul că acțiunile diplomatice au fost intensificate pentru a opri încălcările tratatului de pace de către armata israeliană.
Președintele Donald Trump l-a nominalizat pe miliardarul Warren Stephens pentru poziția de ambasador în Marea Britanie, atestă Euronews. Stephens, director general al companiei de servicii financiare Stephens Inc, a fost un susținător important al președintelui Trump în 2024. Acesta a făcut importante donații unui comitet de acțiune politică ce a susținut campania prezidențială a liderului american. Noul președinte și-a asumat nominalizarea omului de afaceri, respectând practica de a oferi funcții politice susținătorilor. Acesta a declarat pe o rețea de socializare că Stephens va reprezenta Statele Unite ale Americii într-una dintre cele mai apropiate și prețuite alianțe. Nominalizarea urmează să fie aprobată de Senatul american, care va avea o majoritate republicană începând cu ianuarie 2025.
Nandi-Ndaitwah a fost aleasă prima femeie președinte a statului Namibia, conform Al Jazeera. Noua lideră, în vârstă de 72 de ani, a câștigat 57% din voturi, conform datelor oficiale publicate de comisia electorală, evitând astfel trecerea la un tur secund. Aceasta a declarat că: „Națiunea namibiană a votat pentru pace și stabilitate”. Victoria sa prelungește dominația partidului SWAPO, aflat la putere de 34 de ani, de la independența față de Africa de Sud obținută în 1990. Totuși, partidele aflate în opoziție au contestat rezultatul alegerilor din cauza unor probleme tehnice, precum lipsa buletinelor de vot și prelungirea procesului electoral. Partidele de opoziție au considerat prelungirea procesului electoral ca fiind ilegală și au anunțat intenția de a contesta rezultatele în instanță.
