Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi
Statul indonezian a acuzat opt studenți papuași de trădare, în urma unei demonstrații care a avut drept obiectiv marcarea a ceea ce mulți oameni din această regiune consideră a fi propria lor zi a independenței, raportează Reuters. În urma unui referendum controversat, Papua și Papua de Vest au intrat sub stăpânire indoneziană în anul 1969, fapt ce nu a reflectat dorința populației locale, după spusele multor papuași. Astfel, independența papuașilor reprezintă un subiect controversat, motiv pentru care au avut loc astfel de mitinguri și demonstrații. În contextul arestării recente a celor 8 studenți, directorul organizației Amnesty International, Usman Hamid, a cerut eliberarea acestora, declarând că “nimeni nu ar trebui să fie arestat doar pentru că și-a exprimat pașnic opiniile politice”.
Consiliul Europei (COE) a anunțat că va notifica guvernul Turciei cu privire la intenția sa de a lansa o acțiune disciplinară, în urma refuzului repetat al acestui stat de a se conforma unei hotărâri din 2019 care viza eliberarea activistului Osman Kavala, relatează Deutsche Welle. Kavala, om de afaceri, activist și filantrop, a fost arestat în octombrie 2017, fiind acuzat că are legături cu mișcarea Gulen, pe care liderii din Ankara a catalogat-o drept grup terorist. În anul 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat că încarcerarea lui Kavala timp de patru ani fără condamnare a fost politică și a cerut autorităților din Ankara să îl elibereze. Astfel, după ce săptămâna trecută un tribunal turc a decis menținerea lui Kavala în închisoare, ignorând decizia CEDO, Consiliul Europei a declanșat o procedură utilizată o singură dată în istoria organizației, care ar putea teoretic să ducă la expulzarea Turciei din organism, dar numai după un proces exhaustiv, desfășurat în mai multe etape.
Congresul Statelor Unite ale Americii a aprobat un proiect de lege de finanțare provizorie care evită suspendarea activității guvernamentale, anunță Al Jazeera. Măsura de finanțare a agențiilor federale până la 18 februarie a fost aprobată de către Senat, după ce liderii Congresului au dizolvat un blocaj partizan. Acesta prevedea alocarea de bani federali pentru aplicarea mandatelor de vaccinare a lucrătorilor, susținut de administrația democrată a președintelui Joe Biden. Amenințările privind suspendarea activității guvernului au devenit tot mai frecvente în politica americană, în contextul impunerii unor schimbări de natură ideologică cu privire la modul de cheltuire al banilor.
Oficialii din domeniul afacerilor interne din Uniunea Europeană și din țările din regiunea Balcanilor de Vest s-au reunit la Brdo Estate, loc în care au convenit asupra necesității de imbunătățire a cooperării dintre aceste regiuni, informează Euractiv. Astfel, îmbunătățirile propuse au inclus aspecte precum lupta împotriva criminalității organizate, a terorismului și a gestionării migrației, conform declarațiilor ministrului sloven de interne Aleš Hojs. Totodată, Aleš Hojs a declarat că, în urma discuțiilor din cadrul Forumului, s-a constatat problematica cooperarării dintre agențiile Uniunii Europene, cum ar fi Frontex, Europol și Biroul European de Sprijin pentru Azil, și țările din Balcanii de Vest, întrucât există riscul practicării schimbului de informații.
Ministrul adjunct al apărării din Lituania,
Margiris Abukevičius, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să își
intensifice rolul de securitate în zona Europei de Est, conform Euractiv.
Comentariile sale au venit pe fondul
tensiunilor cu liderii Rusiei, al situației de
la granița dintre Polonia și Belarus și al acumulării de trupe rusești în
Ucraina și în jurul acesteia. Luna trecută, atât miniștrii de externe, cât și
miniștrii apărării din UE au primit o prezentare a ceea ce ar putea fi
viitoarea strategie militară a UE, denumită “Compasul strategic”. Cu
toate acestea, unele state membre au semnalat deja că urmează să se aducă
modificări strategiei în următoarele etape ale demersului. Astfel, Margiris
Abukevičius a declarat “dacă UE este serioasă în ceea ce privește
securitatea și apărarea, ar trebui să ne bazăm cu adevărat pe o evaluare
realistă a amenințărilor (…) și nu ar trebui să ne amăgim că Rusia este
principala amenințare militară la adresa UE”.
Guvernul taliban din Afganistan a publicat vineri un decret privind drepturile femeilor care susține că femeile își vor putea oferi consimțământul la căsătorie, relatează Reuters. Talibanii, sub presiunea comunității internaționale care a înghețat aproape în totalitate fondurile pentru liderii din Afganistan, s-au angajat să susțină drepturile femeilor.Aceștia au stabilit reguli care guvernează căsătoria și proprietatea femeilor, afirmând că femeile nu ar trebui să fie forțate să se căsătorească, iar văduvele ar trebui să aibă o parte din proprietatea defunctului lor soț. Cu toate acestea, nu s-a menționat dacă femeile au posibilitatea de a lucra sau acces la educație, preocupări majore ale comunității internaționale. În timpul guvernării anterioare din 1996 până în 2001, talibanii au interzis femeilor ieșirea din casă fără o rudă de sex masculin și fără acoperirea completă a feței și a capului. Talibanii susțin că s-au schimbat și, în acest context, au permis deschiderea liceelor pentru fete în unele provincii.
Criza migranților de la granița dintre Belarus și Polonia a cauzat probleme de logistică pentru producătorii ruși de alimente, informează Reuters. Polonia a închis mai multe puncte de trecere a frontierei cu Belarus pentru transportul de mărfuri, deoarece Uniunea Europeană a acuzat guvernul de la Minsk că ajută migranții, mai ales din Orientul Mijlociu, să treacă ilegal granița. S-au format cozi lungi de camioane la cele patru puncte de trecere a frontierei cu Belarus. Camioanele transportau mărfuri și materii prime în Belarus și în Rusia, unde sunt folosite de producătorii de alimente. Aceștia suferă pierderi semnificative și riscă să fie nevoiți să oprească temporar producția dacă situația se înrăutățește. Timpul de trecere a graniței a crescut de la 12-24 de ore la 2-4 zile, ducând astfel la creșterea costurilor de transport, fiecare zi petrecută în vamă costând 500 de euro. Folosirea unui alt traseu de traversare costă 300-400 de euro. Aproximativ 10% din toate importurile Rusiei trec prin Belarus și Polonia.
Guvernul polonez a publicat un proiect de lege pentru introducerea unui registru în care medicii ar fi obligați să raporteze toate sarcinile și avorturile spontane, informează The Guardian. Registrul propus va intra în vigoare în ianuarie 2022, la un an după ce guvernul polonez a interzis aproape în totalitate avortul. Proiectul a atras critici pe scară largă din partea academicienilor polonezi și a susținătorilor drepturilor civile. Activiștii care susțin drepturile femeilor în Polonia au declarat că registrul ar putea fi folosit pentru a provoca dificultăți legale pentru femeile care au avortat. Planul a provocat proteste în mediul online. O inițiativă pe rețelele de socializare intitulată “Aș dori să raportez politicos că nu sunt însărcinată” le-a încurajat pe poloneze să trimită prin e-mail ministrului polonez al sănătății fotografii cu absorbantele și lenjeria lor, în semn de protest. Proiectul de lege face parte dintr-un proiect amplu de actualizare a sistemului informațional medical din Polonia. Institutul ar urma să monitorizeze politica familiei, să emită aviz cu privire la legislație și să educe cetățenii cu privire la “rolul vital al familiei pentru ordinea socială” și “importanța reproducției cultural-sociale” în contextul căsătoriei. Institutul ar avea acces la datele personale ale cetățenilor și la puterile de urmărire penală în domeniul dreptului familiei, motiv care a stârnit îngrijorări că ar putea fi folosit pentru a impune legea strictă a avortului din țară.
Guvernul Irlandei a decis reînchiderea cluburilor de noapte în țară, sectorul ospitalității confruntându-se cu reguli mai stricte în perioada sărbătorilor, potrivit BBC. Măsurile luate de guvern sunt pentru a limita răspândirea virusului Covid-19 în Irlanda. Guvernul irlandez a luat vineri deciziile în cadrul unei reuniuni a cabinetului, la îndemnului medicilor. Premierul irlandez, Micheál Martin, a anunțat noile restricții care vor intra în vigoare luna aceasta într-o conferintă televizată. Evenimentele care au loc în interior, cum ar fi concertele și sporturile, vor funcționa la 50% din capacitate, iar vizitele private la domiciliu nu vor putea implica mai mult de patru persoane. Cele mai recente reguli vor intra în vigoare din data de 7 decembrie până pe 9 ianuarie.
Discuțiile indirecte dintre liderii Statelor Unite ale Americii și cei din Iran cu privire la reînoirea acordului nuclear iranian din anul 2015 s-au suspendat până săptămâna viitoare, informează Reuters. A șaptea rundă de discuții de la Viena a fost prima cu delegați trimiși de președintele anti-occidental al Iranului, Ebrahim Raisi, cu privire la modul de reînoire a acordului nuclear. Acordul din 2015 prevedea ca guvernul Iranului să limiteze programul nuclear în schimbul scutirii de sancțiuni economice din partea organizațiilor internaționale. Alegerile lui Raisi din iunie anul acesta au provocat o pauză de cinci luni a discuțiilor, sporind suspiciunile oficialilor americani și europeni că guvernul Iranului a avansat în dezvoltarea programului nuclear. Oficialii occidentali au spus că delegația iraniană a propus anterior modificări minuțioase la text, negocierile fiind finalizate în proporție de 70-80%.