Home / 2025 / A fost 2 aprilie în lume- Proteste de amploare au izbucnit în Turcia după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, Armata chineză a desfășurat exerciții militare cu muniție reală în jurul Taiwanului, Oficialii moldoveni au declarat că agenții ruși ar fi cheltuit 200 milioane de euro pentru fraudarea alegerilor
Sursa foto: BBC

A fost 2 aprilie în lume- Proteste de amploare au izbucnit în Turcia după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, Armata chineză a desfășurat exerciții militare cu muniție reală în jurul Taiwanului, Oficialii moldoveni au declarat că agenții ruși ar fi cheltuit 200 milioane de euro pentru fraudarea alegerilor

Material realizat de Luca Coșa și Mihai Turcu

Guvernul german a anunțat că va iniția negocieri cu administrația Trump în urma noilor tarife americane asupra importurilor auto, publică Deutsche Welle. Ministrul de Finanțe, Jörg Kukies, a avertizat că aceste tarife vor avea un impact negativ semnificativ atât în Statele Unite, cât și în Europa, afectând consumatorii și industria auto. El a subliniat că producătorii germani fabrică mai multe mașini în SUA decât importă din Europa, ceea ce va agrava efectele asupra economiei americane. Guvernul german a propus un acord comercial care să elimine complet tarifele dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, considerând că aceasta ar fi cea mai echitabilă soluție. Kukies a recunoscut că negocierile vor fi dificile, întrucât administrația Trump urmărește creșterea tarifelor, dar a insistat asupra necesității unui dialog. Noile tarife, de 25% asupra importurilor auto, au fost anunțate ca măsură permanentă și au intrat în vigoare la 2 aprilie.

 

Guvernul slovac a aprobat uciderea a 350 de urși în urma creșterii atacurilor asupra oamenilor, informează Deutsche Welle. Măsura a fost luată după ce un bărbat de 59 de ani a fost găsit mort, fiind confirmat că a fost atacat de un urs. Ministerul Mediului a declarat stare de urgență în 55 din cele 72 de districte ale țării, permițând astfel eliminarea urșilor considerați periculoși. În 2024, au fost raportate 1.900 de atacuri, iar guvernul a permis anterior uciderea a 144 de urși. Oficialii au considerat că o populație de 800 de urși este suficientă. Organizațiile de mediu au criticat decizia, argumentând că aceasta încalcă obligațiile internaționale ale Slovaciei și că ar trebui prioritizate măsuri preventive, precum educația publicului și gestionarea deșeurilor. Jurnaliștii de investigație au susținut că, în unele cazuri, urșii vizați nu atacaseră oameni.

 

Grecia a alocat 25 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei în următorul deceniu, declară Euronews. Ministrul Apărării, Nikos Dendias, a anunțat că strategia se va baza pe sistemul de apărare aeriană „Achilles Shield”, având ca obiectiv principal gestionarea tensiunilor cu Turcia. Planul prevedea tranziția de la sisteme tradiționale la tehnologii avansate, inclusiv rachete mobile controlate de inteligență artificială, drone și unități de comandă modernizate. Reforma includea echipamente militare de ultimă generație, sisteme de comunicații securizate prin satelit și o reorganizare a personalului. Autoritățile au intenționat să colaboreze cu start-up-uri din sectorul tehnologic și să închidă baze militare subutilizate. Modernizarea a fost parte a unei strategii mai largi de cooperare cu Franța, Israel și SUA, în contextul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și al incertitudinilor privind angajamentul american față de securitatea europeană.

 

Proteste de amploare au izbucnit în Turcia după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, confirma Euronews. Acesta, considerat principalul opozant al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a fost acuzat de corupție și terorism, acuzații pe care susținătorii săi le consideră motivate politic. Manifestațiile s-au extins într-un boicot comercial de o zi, sprijinit de Partidul Republican al Poporului (CHP). Liderul partidului, Özgür Özel, a îndemnat populația să nu cumpere produse și să evite afacerile apropiate de guvern. Guvernul a condamnat boicotul, iar autoritățile au lansat o anchetă penală împotriva organizatorilor. Peste 2.000 de persoane au fost reținute, 316 fiind plasate în arest preventiv. Reacțiile internaționale au inclus suspendarea unor colaborări între Uniunea Europeană și Turcia. Între timp, CHP l-a desemnat pe Ekrem İmamoğlu candidat la alegerile prezidențiale, programate inițial pentru 2028, dar care ar putea avea loc mai devreme.

 

Guvernul Norvegiei a criticat decizia Finlandei de a se retrage din Tratatul de Interzicere a Minelor Antipersonal, declară Politicio. Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a declarat că această hotărâre a slăbit angajamentul internațional față de interdicția acestor arme, reducând stigmatul lor. Finlanda și-a justificat retragerea prin necesitatea de a-și consolida apărarea împotriva unei potențiale agresiuni rusești. Pe 18 martie, Polonia și statele baltice au anunțat intenția de a părăsi tratatul, argumentând că situația de securitate impune mai multă flexibilitate în utilizarea mijloacelor de apărare. Decizia Finlandei a lăsat Norvegia drept singura țară europeană vecină cu Rusia care nu intenționa să reintroducă minele antipersonal. Tratatul de la Ottawa din 1997 a fost pus sub presiune de războiul Rusiei în Ucraina, determinând țările de la granița NATO cu Rusia și Belarus să reevalueze angajamentele asumate.

Președintele american, Donald Trump, a anunțat retragerea lui Elon Musk din administrație, potrivit Politico. Președintele Donald Trump le-a spus apropiaților că Elon Musk va renunța în curând la rolul său de partener de guvernare și strateg cheie la Washington. Deși Trump este mulțumit de inițiativa membrilor Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE) condusă de Musk, ambii au decis că miliardarul trebuie să se întoarcă la afacerile sale, într-un rol mai discret. Retragerea lui Musk vine pe fondul unor nemulțumiri în administrație, generate de imprevizibilitatea sa și de recentele pierderi politice asociate numelui său. Cu toate acestea, Musk ar putea rămâne un consilier informal al președintelui.

 

Liderii juntei militare din Myanmar au  declarat un armistițiu temporar pentru a oferi ajutor victimelor unui cutremur devastator, informează Euronews. Aceștia au anunțat un armistițiu până pe 22 aprilie pentru a facilita operațiunile de salvare. Decizia a venit  după ce grupările de rezistență armată au anunțat unilateral încetarea focului. Cu toate acestea, oficialii armatei au avertizat că vor lua măsuri dacă aceste grupări atacă forțele de securitate sau își extind teritoriul. Cutremurul a provocat peste 2.886 de morți și 4.639 de răniți în Myanmar, iar bilanțul este așteptat să depășească numărul de 3.000. În Thailanda, cel puțin 22 de persoane au murit. Reprezentanții organizațiilor umanitare au cerut o încetare completă a ostilităților pentru a permite livrarea ajutoarelor, însă atacurile armatei continuă în unele zone afectate.

 

Armata chineză a desfășurat exerciții militare cu muniție reală în jurul Taiwanului, susține BBC. Soldații au simulat atacuri asupra porturilor și infrastructurii energetice. Manevrele, denumite „Strait Thunder”, reprezintă un „avertisment serios” pentru „separatiștii taiwanezi”, potrivit oficialilor Beijingului. Autoritățile chineze l-au atacat verbal pe președintele taiwanez Lai Ching-te, iar trusturile media propagandiste l-au comparat cu un „parazit”. Reprezentanții guvernului taiwanez au condamnat „provocările militare”, iar autoritățile americane și-au reafirmat angajamentul pentru menținerea păcii în regiune. Analiștii consideră că aceste exerciții ar putea deveni regulate, făcând parte dintr-o strategie de presiune asupra Taiwanului.

 

Forțele indiene și pakistaneze au făcut schimb de focuri  după o tentativă de incursiune, declară Deutsche-Welle. Potrivit reprezentanților armatei indiene, confruntarea a fost declanșată de o explozie de mină în sectorul Krishna Ghati, urmată de focuri neprovocate din partea armatei pakistaneze. Oficialii indieni susțin că explozia s-a produs în timpul unei patrule pakistaneze de-a lungul Liniei de Control. Situația este sub control, iar operațiunile de securitate au fost intensificate în regiunea Panjtirthi. Deși autoritățile indiene și pakistaneze au semnat un armistițiu în 2003, regiunea rămâne tensionată din cauza conflictului asupra Kashmirului.

 

 

 

Oficialii moldoveni au declarat că agenții ruși ar fi cheltuit 200 milioane de euro pentru fraudarea alegerilor, conform Reuters. Premierul Moldovei, Dorin Recean, a susținut că agenți ruși au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro – aproape 1% din PIB-ul țării – pentru cumpărarea de voturi la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE din 2023. Declarația vine în contextul sancțiunilor impuse de autoritățile britanice organizației pro-ruse Evrazia, acuzată de tentativă de fraudare a referendumului și destabilizare a democrației moldovenești. Reprezentanții ruși au negat acuzațiile. Autoritățile moldovene susțin că operațiunea a fost coordonată de oligarhul fugar Ilan Șor, care respinge orice implicare. În Moldova se vor organiza alegeri parlamentare în toamnă, un test crucial pentru viitorul european al țării.

 

 

 

 

 

 

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 3 aprilie în lume – Emmanuel Macron a cerut companiilor europene să înghețe temporar investițiile în SUA, ca reacție la noile tarife de 20% impuse de administrația Trump asupra exporturilor UE, Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că statul va părăsi Curtea Penală Internațională, Bursa de valori din Statele Unite ale Americii a înregistrat scăderi masive în urma anunțării tarifelor propuse de președintele Donald Trump

Material realizat de Nicoleta Dumitru și Mircea Macovei Emmanuel Macron a cerut companiilor europene să …