Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Nicoleta Dumitru și Mircea Macovei
Emmanuel Macron a cerut companiilor europene să înghețe temporar investițiile în SUA, ca reacție la noile tarife de 20% impuse de administrația Trump asupra exporturilor UE, potrivit Politico. El a subliniat importanța solidarității europene și a avertizat împotriva unor acorduri private cu Trump care ar submina politica comercială a UE. Macron a descris tarifele americane ca fiind brutale și nejustificate și a susținut necesitatea unei strategii comerciale mai dure la nivel european. El a propus utilizarea instrumentului anti-coercitiv al UE împotriva SUA și măsuri împotriva marilor companii tech americane; toate acestea pentru protejarea intereselor economice ale Europei.
Decizia administrației Trump de a impune tarife de 20% asupra importurilor din UE a creat dificultăți pentru liderii de extremă dreaptă din Europa, relatează Politico. Santiago Abascal, liderul partidului spaniol Vox, a încercat să critice tarifele, dar și să își exprime respectul față de Trump. Economia Spaniei ar putea pierde până la 4,3 miliarde de euro, iar guvernul socialist a anunțat un pachet de sprijin de 14,1 miliarde. Sectoarele cele mai afectate includ industria agroalimentară, cu exporturile de ulei de măsline și vin în pericol, și industria manufacturieră, care riscă o scădere de 28% a vânzărilor. Abascal a dat vina pe liderii de la Madrid și Bruxelles pentru criza economică, acuzându-i că au dus Spania într-un „război comercial sinucigaș” și cerând schimbări radicale în conducerea țării.
Organizația Meteorologică Mondială (WMO) a retras oficial numele uraganelor Beryl, Helene și Milton, din cauza distrugerilor majore pe care le-au provocat în 2024, informează Euronews. Aceste furtuni au cauzat peste 300 de decese și pagube de peste 119 miliarde de dolari. Helene a fost cea mai devastatoare, cu 249 de morți și pagube de 78,7 miliarde de dolari, fiind cel mai mortal uragan din SUA de la Katrina (2005). Milton, care a lovit Florida după Helene, a provocat daune de 34,3 miliarde și 15 decese. Beryl, primul uragan de categorie 5 al sezonului, a ucis 68 de persoane în mai multe țări din America și Caraibe. WMO subliniază că avertizările timpurii au redus numărul de victime, dar pierderile economice continuă să crească, afectând în special statele insulare și economiile fragile.
Guvernul Bulgariei a supraviețuit unei moțiuni de cenzură inițiate de partidul pro-rus Vazrazhdane, relatează Euronews. Acesta a criticat politica externă pro-occidentală a țării, sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Moțiunea a fost respinsă cu 150 de voturi împotrivă și 54 în favoare. Partidul GERB, care conduce coaliția guvernamentală, a acuzat opoziția că încearcă să submineze adoptarea euro în 2026, un pas esențial pentru integrarea europeană a Bulgariei. Premierul Rosen Zhelyazkov a declarat că votul a confirmat orientarea europeană a țării și susținerea democrației de către majoritatea bulgarilor.
O companie britanică a dezvoltat un concept de rachetă cu propulsie nucleară care ar putea reduce la jumătate timpul de călătorie spre Marte, notează CNN. Startup-ul britanic Pulsar Fusion, cu sprijinul Agenției Spațiale din Marea Britanie, a dezvăluit Sunbird, un prototip care ar putea atinge viteze de până la 805.000 km/h, depășind recordul actual deținut de NASA. Sunbird ar funcționa prin fuziune nucleară, un proces diferit de fisiune, utilizând cantități minuscule de combustibil fără a produce deșeuri periculoase. Spre deosebire de reactoarele terestre, care sunt circulare pentru a menține particulele în interior, Sunbird ar avea un design liniar, folosind particulele rezultate ca propulsie. Deși fuziunea nucleară pentru producția de energie rămâne o provocare, utilizarea sa pentru propulsie spațială ar putea deveni realitate mai devreme, Pulsar vizând un prim test în orbită până în 2027.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că statul va părăsi Curtea Penală Internațională, relatează The Guardian. Declarația a avut loc la momentul incipient al vizitei prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, la Budapesta. Liderul maghiar a specificat că are convingerea că această curte „de altfel foarte importantă” a devenit doar „un forum politic”. Șeful de cabinet al prim-ministrului Orban, Gergely Gulyás, a subliniat că urmează să fie demarată procedura de retragere „în conformitate cu cadrul legal constituțional și internațional”. Benjamin Netanyahu se află sub un mandat internațional de arestare încă din luna noiembrie 2024, fiind acuzat de crime de război în urma conflictului din Fâșia Gaza.
Camera Inferioară a Parlamentului Indiei, Lok Sabha, a adoptat un proiect de lege controversat, informează Deutsche Welle. Prin intermediul acesteia sunt modificate legile care guvernează donațiile făcute de musulmani sub forma de waqf, adică pământuri sau proprietăți donate de către islamici în scopuri religioase, educaționale sau caritabile, ce nu mai pot fi vândute sau transferate odată ce au fost desemnate drept waqf. Proiectul depus de guvernul prim-ministrului Narendra Modi ar permite apariția non-musulmanilor în comisiile care guvernează donațiile și ar împuternici guvernul să determine dreptul de proprietate asupra pământurilor în cazul unei dispute. Proiectul urmează să fie discutat în camera superioară, Rajya Sabha, iar în cazul unui rezultat pozitiv acesta va fi trimis președintelui, Droupadi Murmu, pentru a deveni lege.
O ambarcațiune cu migranți s-a scufundat în Marea Egee, conform Deutsche Welle. Aceasta a plecat de pe coasta Turciei și trebuia să ajungă pe insula Lesbos. Cel puțin 7 oameni și-au pierdut viața, inclusiv doi copii, însă cel puțin 23 au fost salvați de autorități și duși de urgență la spital. Motivul pentru care ambarcațiunea s-a răsturnat a rămas neclar, la fel ca și numărul sau naționalitatea oamenilor care se aflau la bordul său. Insulele Greciei se află printre primele destinații către Uniunea Europeană vizate de migranți, doar în anul 2024 fiind raportați aproximativ 54000 de oameni care au ajuns în Grecia.
Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Marco Rubio, a afirmat angajamentul țării sale la NATO, titrează Reuters. Într-o întâlnire la Bruxelles cu miniștrii de externe ai statelor membre NATO, Marco Rubio a cerut aliaților europeni ai Statelor Unite ale Americii să cheltuiască substanțial mai mult în domeniul apărării. Acesta a subliniat că „Statele Unite ale Americii sunt în NATO…Statele Unite ale Americii sunt la fel de active în NATO cum au fost vreodată”, dar și că președintele Donald Trump „nu este împotriva NATO. El este împotriva unui NATO care nu are capabilitățile de care are nevoie pentru a-și îndeplini obligațiile pe care tratatul le impune asupra fiecărui stat membru.” Secretarul de Stat a punctat că Statele Unite ale Americii le-ar oferi aliaților săi o perioadă de timp în care să poată realiza acest obiectiv.
Bursa de valori din Statele Unite ale Americii a înregistrat scăderi masive în urma anunțării tarifelor propuse de președintele Donald Trump, notează Associated Press. Indicele S&P 500, care conține 500 de companii publice majore și care este considerat principala unitate de măsura a sănătății de pe Wall Street, a scăzut cu 4,3%, în timp ce indicele Dow Jones Industrial Average, care conține 30 dintre cele mai proeminente companii, a scăzut cu 1538 de puncte, adică 3,6%. În toate domeniile, de la petrol la tehnologie și chiar până la valoarea dolarului american față de alte valute, s-au înregistrat scăderi ale acțiunilor. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat în urmă cu doar o zi lista țărilor asupra cărora va impune rate tarifale.
