Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Emilia Popescul și Mădălina Robu
Oficiali ai Națiunilor Unite, conduși de liderii statului insular Vanuatu, au adoptat o rezoluție prin care au solicitat Curții Internaționale de Justiție să consolideze obligațiile statelor membre de a reduce încălzirea globală și de a proteja comunitățile de dezastre climatice, informează AP News. Ca multe alte națiuni insulare din oceanul Pacific, Vanuatu este în pericol de a fi înghițită din cauza nivelului în creștere a mărilor. Oamenii de știință au informat că atât vremea extremă, cât și nivelul mării s-au înrăutățit din cauza schimbărilor climatice cauzate de arderea combustibililor fosili. Rezoluția a solicitat Curții să acorde o atenție deosebită daunelor suferite de statele insulare mici. Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că speră că rezoluția va încuraja națiunile „să ia măsuri mai îndrăznețe și mai puternice privind clima”. Arabia Saudită și Irakul au încercat să modifice gradul de strictețe al rezoluției, fapt ce a fost susținut de alte 132 de țări, motivând că va crește volumul de muncă al Curții Internaționale.
Ministerul suedez de Externe a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei la Stockholm pentru a discuta despre „încercarea de interferență” a Rusiei în procesul de aplicare al Suediei la NATO, relatează Reuters. Oficialii Suediei și ai Finlandei au solicitat aderarea la NATO la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina și speră să finalizeze procesul în acest an. Ambasadorul rus a declarat într-un comunicat pe site-ul ambasadei că aderarea la NATO a făcut din țările nordice „o țintă legitimă pentru măsurile de represiune rusești, inclusiv cele de natură militară”. Un purtător de cuvânt al ministrului suedez de externe a declarat pentru sursa citată că oficialul rus va fi chemat în fața autorităților de la Stockholm. Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că „Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus să discute despre această încercare evidentă de interferență”.
Administrația Biden a asigurat prin licitație accesul companiilor de energie la 1,6 milioane de hectare de apă din Golful Mexicului, conform NPR. Aceasta reprezintă doar o fracțiune de aproximativ 73,3 milioane de acri de ape federale pe care Biroul de Management al Energiei oceanice al Departamentului de Interne l-a deschis pentru licitație. Este pentru a doua oară în această lună când administrația Biden deschide teritoriul federal pentru noi foraje petroliere, după ce a aprobat proiectul controversat Willow pe 13 martie. Grupurile de mediu l-au criticat pe președintele american, reamintind că promisiunile sale din campania electorală din 2020 includeau un plan climatic „care interzice noi permise de petrol și gaze pe terenurile și apele publice”. Administrația a declarat, însă, că a fost obligată să recurgă la această opțiune din cauza prevederilor Legii de reducere a inflației din 2022.
Elveția și Franța au fost acuzate că nu au acționat suficient în privința schimbărilor climatice în cadrul audierii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), relatează The Guardian. O comisie de judecători de la CEDO a audiat petiții din partea unui grup de femei elvețiene și a unui fost primar francez care încearcă să consolideze acțiunile climatice în țările lor. În primul proces, KlimaSeniorinnen Schweiz, un grup de femei elvețiene cu vârsta de peste 64 de ani, a susținut că membrii lor sunt deosebit de vulnerabili la criza climatică, deoarece valurile de căldură le pun sănătatea în pericol. Al doilea proces în fața Curții a fost intentat împotriva guvernului Franței de către Damien Carême, un fost primar al municipalității nordice Grande-Synthe și acum un europarlamentar verde. Carême a cerut mai multor oficiali măsuri pentru a reduce emisiile naționale și spune că a fost respins. Dacă se va pronunța în favoarea femeilor elvețiene sau a lui Carême, comisia CEDO ar putea ordona guvernelor lor să facă mai mult pentru a reduce emisiile, iar hotărârile sale sunt obligatorii din punct de vedere juridic.
Organizația Națiunilor Unite a oferit un avertisment cu privire la intensificarea luptelor în apropierea centralei nucleare din Ucraina, informează AP News. Șeful agenției ONU pentru energie atomică a trecut linia frontului în războiul din Ucraina pentru a vizita cea mai mare centrală nucleară din Europa și a avertizat că intensificarea luptelor din zonă reprezintă o amenințare la adresa siguranței centralei. Directorul general al Agenției Internaționale pentru energie Atomică, Rafael Mariano Grossi, a declarat că lucrează la „măsuri realiste” și a redus domeniul de aplicare în speranța de a ajunge la un acord asupra unui plan acceptabil pentru ambele părți. Vorbind în orașul ucrainean Dnipro, Grossi a anunțat că a văzut semne clare de creștere a activității militare în zonă și a evaluat daunele suferite de uzină în bombardamentele din noiembrie anul trecut, pe care le-a descris ca fiind „destul de severe” și că speră că nu vor mai avea loc alte atacuri care să vizeze centrala.
Papa Francisc a fost diagnosticat cu infecție respiratorie și urmează să fie internat mai multe zile în vederea urmării tratamentului, cauzând îngrijorări cu privire la sănătatea pontifului în vârstă de 86 de ani, relatează CNN. După audiența generală săptămânală din Piața Sf. Petru, Francisc a fost însoțit la spital pentru a fi supus mai multor teste care, conform reprezentanților Vaticanului, erau planificate. Conform declarațiilor, la scurt timp după respectivele intervenții, programul papei a fost eliberat „pentru a facilita continuarea testelor, dacă este necesar”. Într-un comunicat oferit în numele episcopilor italieni, Președinția Conferinței Episcopale Italiene a declarat că episcopii din bisericile din Italia se roagă pentru recuperarea rapidă a papei. Pontiful, care încă de tânăr a suferit de pneumonie severă și i s-a extirpat o parte dintr-un plămân, a avut un istoric recent de probleme medicale.
Parlamentarii din Lesotho au dezbătut o moțiune de revendicare a unor zone teritoriale semnificative de la statul vecin Africa de Sud, informează BBC. Un deputat al opoziției dorește să declare provincia Free State, precum și alte zone din alte patru provincii ca fiind „teritoriu al statului Lesotho”. Cetățenii din Lesotho, numiți basotho, au trăit în aceste zone până în secolul al XIX-lea, când au fost ocupate de afrikaneri (sud-africani albi). Multe persoane basotho încă trăiesc în Africa de Sud, în special în Free State. Limba sesotho este una dintre cele 11 limbi oficiale ale Africii de Sud, vorbită de aproximativ patru milioane de oameni din țară, precum și de cele două milioane de locuitori din Lesotho. Conform declarațiilor deputatului care a inițiat respectiva moțiune, Tshepo Lipholo, teritoriul statului Lesotho ar crește de la 30.000 km pătrați la aproximativ 240.000 km pătrați. Lipholo a mai susținut că, deși aceasta este o problemă ce datează de mai multe decenii, consideră că este un moment oportun să fie abordată în timpurile prezente, deoarece respectivele teritorii vor contribui la prosperitatea poporului din Lesotho.
Cel puțin nouă soldați columbieni au fost uciși într-un atac asupra unei baze militare din provincia Norte de Santander, relatează BBC. Reprezentanții guvernului au declarat că rebelii Armatei de Eliberare Națională (ELN) au lansat obuze de mortar la baza din municipalitatea El Carmen. Atacul survine în timp ce guvernul și ELN sunt angajate în negocieri de pace, ca parte a planului președintelui Gustavo Petro de a aduce „pace totală” în Columbia. Șapte dintre cele nouă victime serveau mandatul privind serviciul militar obligatoriu. Opt militari au fost, de asemenea, răniți în atac. Negocierile de pace sunt în desfășurare între cele două părți din luna noiembrie a anului trecut, dar până în acest moment nu a fost convenită nicio încetare bilaterală a focului. Incidentul s-a petrecut într-o zona cunoscută a fiind un bastion ELN. Atacul reprezintă un alt eșec privind scopul președintelui Petro de a determina toate grupurile armate ilegale din Columbia să renunțe definitiv la arme.
Regele Marii Britanii, Charles al III-lea, și-a început prima vizită de stat în Germania, informează Euronews. Inițial, respectiva vizită a fost programată să aibă loc în Franța. Călătoria are loc cu trei zile mai târziu decât era intenționată la Paris, dar prima etapă a vizitei regale a fost amânată pe fondul grevelor în desfășurare și al tulburărilor civile cauzate de planurile guvernamentale privind reforma pensiilor. Indiferent de locul unde are loc prima vizită, reconstruirea punților diplomatice cu Europa după Brexit avea să fi fost întotdeauna în fruntea agendei. Anunțat ca un tur de mai multe zile în cele mai mari două țări ale Uniunii Europene, călătoria a fost concepută pentru a sublinia eforturile prim-ministrului britanic Rishi Sunak de a reface relațiile cu blocul european după șase ani de discuții și dezbateri cu privire la Brexit și a evidenția istoria comună a țărilor în timp ce lucrează împreună pentru a combate agresiunea rusă în Ucraina.
Guvernul chinez a amenințat cu represalii dacă președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, se întâlnește cu membrul Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii, relatează The Guardian. De asemenea, reprezentanții chinezi au îndemnat liderii SUA să nu o lase pe Tsai Ing-wen să tranziteze țara, declarând că acest act ar însemna o „provocare”. Tsai Ing-wen a părăsit Taiwanul pentru o călătorie de 10 zile pentru a vizita statele aliate din America Centrală, Belize și Guatemala. Călătoria include două escale, la New York și Los Angeles. Astfel, se așteaptă ca aceasta să-l întâlnească pe Kevin McCarthy în California, dar nu a existat o confirmare oficială. Cu doar câteva ore înainte ca Tsai Ing-wen să plece din Taipei, Biroul de Afaceri pentru Taiwan din China a emis un avertisment împotriva călătoriei. Cu puțin timp înainte de plecare, aceasta a declarat presei că presiunea externă nu va împiedica Taiwanul să interacționeze cu celelalte state.
