Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mădălina Robu
Un grup de manifestanți au luat cu asalt ambasada Suediei din Bagdad, la o zi după ce un protestatar a ars o copie a Coranului în Suedia, relatează CNN. Protestele din capitala irakiană au fost ordonate de puternicul cleric șiit irakian, Muqtada al-Sadr, care a cerut și expulzarea ambasadorului suedez de la Bagdad. Videoclipurile care circulă pe rețelele de socializare au arătat niște protestatari cățărându-se peste un zid baricadat din afara ambasadei, fiind însă neclar cât de departe au ajuns în clădire înainte de a se retrage. Reprezentanții Suediei au transmis că personalul este în siguranță. „Suntem bine informați despre situație. Personalul Ambasadei noastre este în siguranță, iar Ministerul Afacerilor Externe este în contact regulat cu ei”, a declarat biroul de presă al ministerului suedez de externe.
Aproximativ 150 de persoane au fost arestate în toată Franța în a doua noapte de revolte după ce poliția a împușcat mortal un adolescent, informează ABC News. Protestatarii au incendiat mașini și clădiri pe tot teritoriul statului în a doua noapte de tulburări violente, de când poliția a împușcat și ucis un adolescent într-o suburbie din Paris. Ministrul francez de Interne, Gerald Darmanin, a condamnat pe Twitter „noaptea violenței insuportabile”. El a afirmat că 150 de persoane au fost arestate în toată țara, deoarece posturi de poliție, școli și primării au fost „incendiate sau atacate”. Ulterior, în timpul unei conferințe de presă, ministrul de interne a anunțat că 40.000 de ofițeri vor fi desfășurați la nivel național pentru a înăbuși potențialele acte de violență. Aproximativ 5.000 dintre acești ofițeri vor fi mobilizați în capitală și suburbiile sale interioare, potrivit lui Darmanin.
Un tribunal britanic a decis că planul guvernului de la Londra de a trimite solicitanți de azil în Rwanda este ilegal, conform ABC News. Trei judecători ai Curții de Apel au declarat că Rwanda nu poate fi considerată o „țară terță sigură” unde ar putea fi trimiși migranți din orice țară. Cu toate acestea, judecătorii au punctat că o politică de deportare a solicitanților de azil într-o altă țară considerată sigură nu este ilegală în sine, iar reprezentanții guvernului au transmis că vor contesta decizia la Curtea Supremă a Regatului Unit. Prim-ministrul Rishi Sunak a declarat că „deși respect instanța, fundamental nu pot fi de acord cu respectivele concluzii”. Sunak s-a angajat să „oprească bărcile”, o referire la bărcile supraaglomerate și alte ambarcațiuni mici care fac călătoria din nordul Franței transportând migranți care speră să locuiască în Regatul Unit. Peste 45.000 de oameni au sosit în Marea Britanie prin Canalul Mânecii în 2022 și mai mulți au murit în încercare.
Oficialii Boliviei au semnat acorduri pentru exploatarea litiului cu firma nucleară de stat rusă Rosatom și compania chineză Citic Guoan Group, relatează Aljazeera. Acordurile semnate au prevăzut o investiție totală de 1,4 miliarde de dolari și au urmat un acord similar din ianuarie cu producătorul chinez de baterii CATL, un alt potențial câștig pentru Beijing în eforturile de a asigura o cale de aprovizionare cu metalul utilizat în vehiculele electrice. Întinderile de sare din Bolivia găzduiesc cele mai mari resurse de litiu din lume, cu 21 de milioane de tone, potrivit US Geological Survey. Până în prezent, eforturile statului de a intensifica producția industrială sau de a dezvolta rezerve viabile comercial au fost, în mare parte, nereușite, astfel, resursele neexploatate de litiu atrăgând atenția principalilor actori de pe scena internațională.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit la Bruxelles pentru un summit de două zile, la aproape o săptămână după ce gruparea de mercenari Wagner a provocat haos în Rusia prin lansarea unei revolte de scurtă durată, informează Deutsche Welle. În timp ce Ucraina și perspectivele de aderare la UE erau pe ordinea de zi, întrebările și răspunsurile privind alte posibile revolte din Rusia au devenit rapid subiectul cel mai urgent. La summit au luat parte și președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy, precum și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „În cadrul summitului mă aştept la anunţuri de sprijin militar pentru Ucraina”, a declarat Stoltenberg înainte de întâlnire, adăugând că se aşteaptă să fie elaborat un program care să facă Ucraina „pe deplin interoperabilă cu NATO”.
