Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
1. Impactul umanității asupra planetei este atât de puternic încă o nouă epocă geologică, Antropocenul, este nevoie a fi declarată, potrivit unui grup oficial de experți care au prezentat recomandarea Congresului Geologic Internațional desfășurat la Cape Town, scrie The Guardian. Noua epocă ar trebui să fie declarată începând cu 1950, aceasta fiind definită de elementele radiocative disperate pe suprafața planetei în urma testelor cu bombe nucleare, cu toate că un spectru larg de alte elemente, precum poluarea cu plastic, funinginea emisă de centralele termoelectrice, cimentul, mergând chiar până la oasele lăsate în urma proliferării globale a puilor de găină domestici urmând a fi luate în considerare, au precizat experții geologi. Actuala epocă, Holocenul, reprezintă periaoda ultimilor 12.000 de ani de climat stabil în urma ultimei epoci glaciare, în care civilizația umană s-a dezvoltat. Dar accelerarea frapantă începând cu a doua jumătate a secolului XX a emisiilor de dioxid de carbon, creșterea nivelului mării, extincția globală în masă a speciilor, precum și transformarea mediului prin defrișări și dezvoltare marchează sfârșitul erei geologice, deoarece Pământul a fost atât de profund schimbat încât Holocenul trebuie să lase locul Antropocenului. ”Semnificația Antropocenului este reprezentată de faptul că aceasta stabilește o traiectorie diferită pentru sistemul Pământului, din care noi, oamenii, facem parte. Majoritatea oamenilor din prezent și-au trăit viețile în această nouă eră geologică și abia acum realizăm scara și permanența acestei schimbări”, a declarat profesorul Jan Zalasiewicz, geolog la Universitatea din Leicester și conducătorul Grupului de Lucru pentru Antropocen, care și-a început activitatea în 2009.
2. Forțele sprijinite de armata turcă au pătruns și mai adânc în teritoriul sirian în cursul zilei de luni, declanșând o reacție de îngrijorare din partea SUA, aliații Turciei în cadrul NATO, care au acuzat că lupta pentru teritoriu și-a schimbat obiectivele cu privire la alungarea militanților Statului Islamic, precizează Reuters. La aproape o săptămână de la începutul unei ofensive lansată peste granița cu Siria, pentru a elibera orașul Jarablus de sub controlul militanților ISIS, forțele armatei turce s-au aventurat în teritoriul controlat de Forțele Democrate Siriene (SDF), o coaliție care cuprinde și milițiile YPG kurde, sprijinite de SUA pentru a lupta împotriva jihadiștilor. ”Vrem să specificăm în mod clar că aceste lupte, acolo unde militanții ISIS nu se află, sunt innacceptabile și reprezintă o sursă de îngrjiorare”, a declarat Brett McGurk, reprezentantul special al SUA pentru lupta împotriva ISIS, acesta adăugând într-o postare pe Twitter: ”Cerem tuturor actorilor înarmați să se retragă din acele zone”.
3. Iranul a instalat sistemul de rachete sol-aer S-300 achiziționat din Rusia în jurul facilității de îmbogățire a uraniului de la Fordow, potrivit mass-media de stat de la Teheran, informează Reuters. Televiziunea de stat iraniană a publicat anterior imagini cu instalarea sistemului de rachete recent livrat la facilitatea nucleară din centrul Iranului. ”Prioritatea noastră principală este protejarea facilităților nucleare sub orice circumstanțe”, a declarat generalul brigadier Farzad Esmaili, comandand al forței de apărare aeriene, Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Îmbogățirea uranului la locația de la Fordow a încetat în ianuarie, în urma acordului nuclear dintre Iran și un grup format din 6 puteri occidentale, încheiat la jumătatea lui 2015. În urma acordului, Iranul a renunțat la programul său de îmbogățire a uraniului care ar fi putut conduce la obținerea unei bombe atomice, în schimbul ridicării unor sancțiuni economice dure impuse de puterile occidentale.
4. Ministrul turismului din India a declarat că femeile străine nu ar trebui să poarte fuste scurte sau să meargă singure noaptea în orașele mici ale țării, ”pentru siguranța lor”, scrie The Guardian. Ministru Mahesh Sharma a făcut afirmațiile într-o discuție despre securitatea turiștilor, în orașul Agra, locul unde se află unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Indiei, Taj Mahal, acesta precizând că turiștii străini primesc la sosirea în țară un pachet de bun-venit care cuprinde inclusiv sfaturi pentru femei. ”Pentru siguranța lor, femeile străine turiste nu ar trebui să poarte rochii scurte sau fuste, cultura Indiană este diferită față de cea occidentală”, a precizat ministrul.
5. Un terorist sinucigaș a ucis cel puțin 54 de persoane, detonându-se după ce a intrat cu mașina pe care o conducea într-o clădire a milițiilor din orașul-port yemenit Aden, acesta fiind ultimul dintr-o serie de atacuri atribuite Statului Islamic în acest oraș, informează Reuters. Directorul general al ministerului sănătății din Yemen în Aden, al-Khader Laswar, a declarat că 67 de persoane au fost rănite în urma atacului petrecut în districtul Mansoura. O sursă din securitate a declarat că atacul a vizat clădirea unei școli unde recruții Comitetelor Populare, forțele aliate președintelui Abd-Rabbu Mansour Hadi, erau strânse pentru a lua micul dejun.
6. Autoritățile italiene trebuie să se asigure că mafia va fi blocată a avea un rol în reconstrucția clădirilor din regiunea afectată de cutremurul de săptămâna trecută, în urma căruia aproape 300 de persoane și-au pierdut viața, a declarat procurorul-șef anti-mafia din Italia, potrivit The Guardian. Procorurolul Franco Roberti, șeful directoratului național anti-mafia din Italia, a declarat că operațiunile crimei organizate sunt de notorietate pentru infiltrarea în rândul contractelor de construcție după cutremurului din 1980 de la Irpinia, în apropiere de Napoli, în urma căruia 2.400 de oameni au murit ”Există riscuri și este inutil să le ascundem”, a declarat Roberti publicației La Repubblica. ”Riscul infiltrării mafiei este întotdeauna mare. Reconstrucția post-cutremur este un o bucată gustoasă pentru organizațiile criminale și interesele de afaceri”, a adăugat acesta. Roberti a amintit că erori de construcție generate de Camorra din Napoli au jucat un rol în decesele care au urmat distrugerii din Irpinia, în timp ce există acuzații potrivit cărora mafia Calabriană sau ‘Ndrangheta a fost implicată în contractele de construcții care au urmat cutremurului din 2009 în localitatea L’Aquila.
7. Două dintre cele mai importante grupări pentru promovarea drepturilor omului au cerut autorităților din Ucraina să demareze o investigație cu privire la disparițiile forțate de persoane, după ce au apărut informații potrivit cărora o ”închisoare secretă” este folosită de serviciile de securitate de la Kiev, informează The Telegraph. SBU, succesorul ucrainean al agenției KGB sovietice, a ținut în secret mai mulți prizonieri pentru mai bine de un an la o facilitate aflată sub acoperire în orașul Harkov, în estul Ucrainei, au precizat Amnesty International și Human Rights Watch. ”Serviciile secrete ucrainene au continut să nege disparțiile forțate și au creat un climat de ilegalitate, perpetuând tolerarea unor violări grave ale drepturilor omului”, a declarat Tania Lokșina, unul dintre cercetătorii importanți ai Human Rights Watch pentru Europa și Asia Centrală. Până acum, 13 persoane au fost eliberate după publicarea în iulie a unui raport privind detenția ilegală și torturarea ambelor părți implicate în conflictul din estul Ucrainei, însă alte 5 persoane sunt reținute într-o locație secretă.
8. Corpul neînsuflețit al jurnalistului rus Alexander Șcetinin, fondatorul agenției de presă Novy Region și un critic al președintelui Vladimir Putin, a fost găsit în apartamentul său din Kiev, cu o rană de glonț în cap, scrie The Independent. Șcetinin a fost găsit de forțele de ordine după ce autoritățile au fost alertate de prieteni ai acestuia care voiau să-l viziteze cu ocazia zilei sale de naștere. Autoritățile au demarat o anchetă, însă primele indicii conduc spre o sinucidere, lângă corpul jurnalistului fiind găsit un pistol, în timp ce ușa apartamentului era încuiată, iar potrivit unei surse locale acesta ar fi trimis apropiaților și un email în care declara că intenționează să se sinucidă. Alexander Șcetinin a fondat agenția de știri Novy Region în Ucraina, după ce a părăsit Rusia, fiind cunoscut și pentru poziția sa critică la adresa președintelui Vladimir Putin.
9. Majoritatea primarilor care au interzis portul burkini în circa 30 de resorturi turistice de pe coasta mediteraneană a Franței refuză să ridice aceste restricții, în ciuda deciziei curții supreme administrative care a hotărât că acestea sunt ilegale, provocând o dilemă față de felul cum ar trebui reacționat în acest sens, relatează The Guardian. Peste 20 de primari au păstrat decretele în urma cărora poliția municipală poate opri și amenda orice femeie îmbrăcată în costume de baie integrale, chiar dacă decizia consiliului local susțține că interzicerea portului burkini reprezintă ”o serioasă manifestare ilegală a violării libertăților fundamentale”.
10. Peste 75.000 de persoane au semnat o petiție inițiată de personalul UE pentru a cere ca fostului comisar european Jose Manuel Barroso să i se suspende pensia pentru că a creat o proastă reputație Uniunii Europene după ce s-a alăturat pentru a lucra pentru Goldman Sachs, scrie The Guardian. Petiția, care a fost inițiată de un grup de oficiali de la Bruxelles, îl acuză pe Barroso de ”iresponsabilitate” și de ”comportament blamabil moral” pentru UE și ”un dar neașteptat pentru eurofobi”. ”Acesta este încă un exemplu al practicilor iresponsabile a așa-ziselor uși-rabatabile, care dăunează grav instituțiile europene și care, chiar dacă nu sunt ilegale, sunt condamnabile moral”, se arată în textul petiției.
11. Președintele Uzkbekistanului, Islam Karimov, se află internat la terapie intensivă, după un atac cerebral, a declarat cea mai mică dintre fiicele sale, Lola Karimova-Tillyaeva, ambasador al țării la UNESCO, potrivit unei postări pe Instagram, scrie The Guardian. ”Tatăl meu a fost spitalizat după ce a suferit o hemoragie cerebrală, iar acum primește tratament la o unitate de terapie intensivă”, a declarat aceasta. Starea liderului autoritar uzbec, în vârstă de 78 de ani, este ”considerată a fi stabilă”, dar ”este prea devreme pentru a se face predicții asupra sănătății sale pe termen lung”, a mai adăugat Karimova-Tillyaeva. Starea de sănătate a lui Karimov, care conduce Uzbekistanul de la obținerea independenței față de URSS în 1991, a fost permanent un subiect tabu într-o țară relativ închisă accesului la informații și care nu a organizat vreodată alegeri cu adevărat libere și nici nu a pregătit un succesor pentru longevivul lider al țării.
