Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu
Un incendiu a izbucnit la un centru de detenție pentru migranți de la granița Mexicului cu Statele Unite ale Americii, ucigând 39 de persoane, informează Al Jazeera. Incendiul a avut loc la unitatea din Ciudad Juarez, în apropierea orașului El Paso din Texas. Institutul Național de Imigrație din Mexic a anunțat, printr-un comunicat, că unitatea găzduia 68 de bărbați din America Centrală și de Sud și că cel puțin 39 de persoane au murit în incendiu și 29 de persoane au fost rănite. Președintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a declarat că incendiul ar fi izbucnit în timpul unui protest al migranților din interiorul unității, însă această informație nu a fost confirmată.
Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat faptul că vor avea loc alegeri parlamentare în 21 mai, conform Reuters. Anunțul a venit pe fondul accidentului feroviar mortal de luna trecută și creșterii inflației, care au contribuit la erodarea simpatiei populației pentru partidul lui Mitsotakis, în favoarea partidului de stânga din opoziție, Syriza. Prim-ministrul grec a declarat că „statul și cetățenii lui săi au nevoie de orizonturi clare, astfel încât alegerile parlamentare vor avea loc la finalul mandatului de 4 ani, așa cum m-am angajat de la început”. Noul sistem electoral din Grecia stabilește necesitatea obținerii unei majorități absolute în parlamentul de 300 de locuri, crescând posibilitatea nevoii pentru un al doilea scrutin.
Oficialii Uniunii Europene au adoptat o lege prin care să se interzică comercializarea mașinilor care emit dioxid de carbon până în anul 2035, informează Deutsche Welle. Ministrul energiei din Suedia, Ebba Busch, a anunțat faptul că a fost dată aprobarea finală pentru adoptarea legii ce interzice vânzarea mașinilor ce emit CO2 până în 2035. Miniștrii energiei din cele 27 de state membre au susținut aprobarea legii, care a fost inițial contestată și amânată câteva săptămâni de ministrul transporturilor din Germania, Volker Wissing. Legea a venit ca o încercare de a reduce emisiile de CO2 ale UE, care au un impact major asupra încălzirii globale, transporturile fiind responsabile pentru aproximativ 25% din emisiile din Uniune.
Ministerul Apărării din Rusia a declarat că Moscova a testat două rachete supersonice antinavă în Marea Japoniei, relatează Associated Press. Ministerul a declarat că ținta a fost lovită cu succes în cadrul exercițiului, de două rachete Moskit, un tip de rachetă supersonică de croazieră antinavă. Ministerul a adăugat faptul că exercițiul, care a inclus alte nave de război și avioane navale, a avut loc în Marea Japoniei, însă nu a oferit coordonate exacte. Autoritățile din Japonia au reacționat calm la exercițiul cu rachete, fiind desfășurat în apropierea orașului rusesc, Vladivostok, și nu în apele ce învecinează cele două state. Oficialul japonez, Yoshihiko Isozaki, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că Tokyo va continua să monitorizeze operațiunile militare ale Rusiei, având în vedere că își intensifică activitatea în regiune.
Două femei au fost înjunghiate mortal într-un centru religios musulman din capitala Portugaliei, Lisabona, informează BBC. Atacul a avut loc la Centrul Ismaili din Lisabona. Poliția locală a declarat că a primit un apel în jurul orei 11:00, după ce suspectul a intrat în centru. Atacatorul a fost împușcat în picior de polițiști, după ce ofițerii au încercat să negocieze cu acesta pentru a opri atacul. Acesta a fost mai apoi reținut și transportat la spital. Nu este clar care a fost motivul atacului. Prim-ministrul portughez, Antonio Costa, a declarat că incidentul pare a fi „un act izolat” și că discutarea unui posibil motiv este „prematur”. Conform presei din Portugalia, suspectul ar fi un cetățean afgan. Președintele Asociației comunității afgane, Omed Taeri, a declarat că atacatorul a sosit în Portugalia cu aproximativ un an în urmă și a primit ajutor din partea centrului Ismaili.
Serviciul de informații MI5 al Regatului Unit a ridicat nivelul amenințării teroriste în Irlanda de Nord la „sever” pe fondul creșterii activității militanților republicani irlandezi dizidenți, relatează ABC News. Aceasta este a doua cea mai înaltă treaptă pe o scară de cinci nivele și înseamnă că un atac este considerat foarte probabil. Grupurile paramilitare din Irlanda de Nord au depus armele după ce Acordul de la Belfast din 1998 a pus capăt în mare parte a trei decenii de conflicte violente între grupurile republicane irlandeze și forțele de securitate din Regatul Unit, în urma cărora peste 3.600 de persoane au fost ucise. Cu toate acestea, micile grupuri dizidente din Armata Republicană Irlandeză au continuat să lanseze atacuri sporadice asupra forțelor de securitate. Secretarul Marii Britanii pentru Irlanda de Nord, Chris Heaton-Harris, a declarat că „în ultimele luni, s-a observat o creștere a nivelurilor de activitate legate de terorismul din Irlanda de Nord prin acțiuni ce au vizat ofițerii de poliție și, de asemenea, au pus în pericol viața copiilor și altor membri ai publicului.”
Un elev de 13 ani a înjunghiat patru cadre didactice și alți doi elevi la o școală din São Paulo, Brazilia, informează ABC News. Elisabete Tenreiro, o profesoară rănită în timpul atacului de la școala publică Thomazia Montoro, a murit ulterior în urma unui atac de cord la Spitalul Universitar din São Paulo. Adolescentul suspect, care nu a fost identificat public, a fost luat în custodia poliției, a declarat un oficial al Biroului Guvernatorului din São Paulo. Motivul actului nu este cunoscut deocamdată, dar s-a constatat că suspectul a avut diverse probleme cu alți studenți în ultima săptămână, conform oficialului. Atacul a avut loc în cartierul Vila Sonia, o zonă cu venituri mici din vestul orașului São Paulo. Atacurile școlare au devenit mai frecvente în Brazilia începând cu anul 2002, cu cel puțin 23 de incidente școlare raportate în ultimele două decenii, potrivit institutului de cercetare Campinas. De asemenea, nouă incidente școlare au fost raportate din iulie 2022.
Reprezentanții Jocurilor Olimpice au oferit o soluție clară pentru sportivii ruși care doresc să concureze în cadrul Jocurilor de la Paris din 2024, conform Sky News. Președintele Comitetului Internațional Olimpic (CIO), Thomas Bach, a condamnat invadarea Ucrainei de către Putin, dar consideră că guvernele care cer interzicerea generală a persoanelor ruse în sport echivalează cu interferență politică. Astfel, CIO a emis îndrumări pentru a permite concurenților ruși să participe în cadrul evenimentelor ca sportivi neutri dacă nu au susținut activ războiul cu Ucraina sau sunt contractați cu armata. CIO prevede ca sportivii din Rusia, precum și din statul aliat Belarus, să fie cunoscuți sub denumirea de „sportivi neutri individuali”. În ultimele trei ediții ale Jocuri Olimpice de vară și de iarnă dintre 2018 și 2022, sportivilor ruși le-a fost interzis să concureze cu steagul sau imnul național. Cu toate acestea, uniformele lor au conținut culorile roșu, alb și albastru ale Rusiei.
O alunecare de teren care a cuprins o comunitate andină din centrul Ecuadorului, îngropând zeci de case, a ucis cel puțin șaisprezece persoane, relatează The Guardian. Conform ultimelor declarații ale oficialilor, numărul persoanelor date dispărute a ajuns la 62. Reprezentanții secretariatul pentru gestionarea riscurilor din Ecuador au declarat că peste 30 de persoane au fost salvate după prăbușirea versantului, iar 23 de persoane au fost rănite. Conform estimărilor, 500 de persoane și 163 de locuințe au fost afectate, iar o porțiune a Autostrăzii Panamericane a fost, de asemenea, distrusă. Peste 50 de case au fost îngropate sub noroi și moloz. Agenția pentru urgențe a declarat că 60% din serviciul de apă potabilă din zonă a fost afectat. Biroul prezidențial a anunțat că anumite școli vor trece la susținerea cursurilor în regim online. Mai multe unități de pompieri din orașele din apropiere au fost trimise în zonă pentru a ajuta la gestionarea acțiunilor de salvare.
Liga Națională pentru Democrație (NLD) a lui Aung San Suu Kyi a fost dizolvată după ce a refuzat să respecte o nouă lege de înregistrare a partidelor impusă de armata din Myanmar, potrivit presei controlate de juntă, informează The Guardian. Armata, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat în februarie 2021, a impus partidelor politice să se reînregistreze în conformitate cu noua lege restrictivă. Reprezentanții armatei au promis că se vor organiza alegeri, deși un astfel de vot este considerat pe scară largă ca fiind lipsit de credibilitate. Conducerea militară se confruntă cu o puternică opoziție din partea publicului, iar o mare parte a țării este cuprinsă de război civil în timp ce o puternică rezistență armată urmărește să-i înlăture pe generali de la putere. Myawaddy TV, rețeaua controlată de armată, a declarat că 40 de partide politice, inclusiv NLD, au fost dizolvate, deoarece au depășit termenul limită pentru înregistrare.
