Material realizat de Oana Hroștea și Valeria Bortă
TITLURILE ZILEI
Papa Francisc a declarat miercuri unor reporteri în timp ce se îmbarca în avionul papal pentru a călători spre Polonia că lumea se află în război, dar nu un război al religiilor, informează The Washington Times. Acesta a ținut să clarifice faptul că atunci când se referă la război, se referă la “un război de interese, pentru bani, resurse…Nu vorbesc despre un război al religiilor. Religiile nu își doresc război. Ceilalți vor război”. Uciderea preotului francez de miercuri, cât și celelalte atacuri violente care au avut loc în Franța și Germania, au făcut ca teama să apară în rândul membrilor securității care vor fi prezenți în timpul celor cinci zile pe care Papa le va petrece în Polonia în cadrul Zilei Mondiale a Tineretului. Autoritățile poloneze au declarat că vor exista zeci de mii de agenți de securitate care vor păzi evenimentul.
Conform declarațiilor date de Human Rights Watch într-un raport publicat joi, campania aeriană a guvernului sirian sprijinită de Rusia în lupta împotriva rebelilor utilizează pe scară largă bombe cu fragmentare, muniții interzise în mai mult de 100 de țări din cauza distrugerilor fără discerământ pe care acest tip de bombe îl provoacă, relatează Reuters. Gruparea a documentat 47 de atacuri cu muniții cu fragmentare care au rănit sau ucis zeci de civili pe teritoriul controlat de opoziție în ultimele doua luni. Bombele cu fragmentare sunt containere care explodează în aer pentru a distribui pe o suprafață largă bombe mai mici care pot face pagube pe suprafețe mai mari, iar pagubele provocate de acestea se răsfrâng deseori asupra civililor.
Cancelarul german Angela Merkel și-a întrerupt joi vacanță pentru a face față acuzațiilor cum că politica cu ușile deschise ce a permis migranților intrarea în țară, acuzații ce provin din Germania și din alte țări, a fost cauza atacurilor teroriste ce au avut loc recent în Germania, înștiințează Reuters. Merkel se întoarce în Berlin pentru a ține o conferință de presă după seria de atacuri ce au avut loc dupa 18 iulie unde au fost uciși 15 oameni, printre care patru atacatori, și au existat zeci de răniți. Oficialitățile au declarat că doi dintre agresori, un solicitant de azil sirian și un refugiat cetățean fie pakistanez, fie afganistan, au avut legături cu Statul Islamic.
Doi ofițeri turci de rang înalt au demisionat cu doar câteva ore înainte ca Consiliul Militar Suprem al țării să înceapă o întâlnire pentru a discuta despre o trecere în revistă a forțelor armate, informează Al Jazeera. Aceștia au demisionat în semn de protest pentru faptul că guvernul continua concedierile în urma tentativei eșuate de lovituri de stat de la 15 iulie, au declarat joi sursele pentru Al Jazeera. Televiziunea CNN turcă i-a identificat pe cei doi ca fiind Kamil Basoglu și Ihsan Uya , ambii membri de rang înalt ai forțelor terestre. Consiliul este format din șefii diferitelor divizii ale armatei, precum și din prim-ministrul Turciei și din ministrul apărării.
Imran Khan, politician pakistanez și fostă senzație a cricket-ului, consideră talibanii ca fiind un grup de “teroriști” și consideră speculațiile cum că el ar susține “extemismul” un “nonsens absolut”, relatează Al Jazeera. Într-un interviu cu Mehdi Hasan, gazda emisiunii Upfront a televiziunii Al Jazeera, Khan a declarat că: “Da, sunt (un grup de teroriști). Oricine ucide oameni nevinovați este terorist”. Acesta a mai fost întrebat și de presupusa sa relație cu talibanii pakistanezi și dacă, așa cum s-a speculat, el susține grupul armat. “Acesta este un nonsens absolut. Pur și simplu nu este adevărat”, a spus Khan. “Tot ce trebuie să faceți e să vă uitați la declarațiile mele din ultimii zece ani”.
Donald Trump a ”încurajat activ” Rusia să găsească cele 30.000 email-uri dispărute ale lui Hillary Clinton, relatează BBC. Totul a început de la acuzațiile aduse Rusiei cum că ar fi spart conturile Comitetului Național Democratic și ar fi provocat publicarea a mii de email-uri pe WikiLeaks, în folosul lui Trump, adversarul lui Clinton în campania electorală pentru președinția SUA. Ulterior, Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News că a fost sarcastic în afirmațiile sale adresate Rusiei. Consilierul lui Clinton, Jake Sullivan, a afirmat că acesta este primul caz în care un candidat pentru președinție încurajează o altă țară să-i spioneze adversarul politic. Sullivan a menționat că situația a degenerat de la o simplă curiozitate la o problemă de securitate națională.
Barack Obama a afirmat că nimeni, nici măcar el sau Bill Clinton, nu au fost atât de pregătiți pentru poziția de președinte al SUA cum e Hillary Clinton, informează CNN. În cea de a treia zi a Convenției Naționale Democratice, Obama nu a ratat șansa de a-i oferi lui Hillary Clinton toată credibilitatea posibilă. Actualul președinte SUA a declarat ca niciun bărbat sau femeie nu au fost vreodată mai calificați pentru Casa Albă precum fostul Secretar de Stat din timpul primului său mandat: ”Nici eu, nici Bill, nimeni”. Bill Clinton, din audiență, a aplaudat. Astfel, încă o dată, două personalități marcante ale Partidului Democrat au sugerat că acum acesta este partidul lui Hillary. Obama a încheiat prin a afirma: ”Plecând de pe această scenă în noaptea asta, sunt sigur că las partidul în mâini bune.”
Autoritățile franceze au identificat a doua persoană implicată în asasinarea preotului din Normandia, relatează BBC. Acum două zile, Franța a fost din nou cuprinsă de teroare, după ce un preot dintr-o biserică normandă a fost ucis de doi bărbați în timpul unei slujbe. La 2 zile după atac, autoritățile franceze au determinat identitatea celui de-al doilea bărbat implicat in crimă, Abdel Malik Petitjean, de 19 ani. Acesta a fost împușcat de poliția franceză lângă biserica Saint-Etienne-du-Rouvray, unde cei doi l-au ucis pe preotul Jacques Hamel. Primul dintre cei doi atacatori a fost identificat sub numele de Adel Kermiche, de 19 ani. Tânărul a încercat în repetate rânduri să călătorească spre Siria. Statul Islamic își asumă responsabilitatea și pentru această crimă.
Autoritățile turce au anunțat închiderea a 131 organizații media ca urmare a loviturii de stat eșuate din 15 iulie, afirmă BBC. Trei agenții de știri, 16 canale TV, 23 posturi de radio, 45 ziare, 15 reviste și 29 editorii vor fi închise. Multe organizații media au fost acuzate de cooperare cu Fetullah Gulen, clericul stabilit în SUA și inamic al președintelui Erdogan. Guvernul turc pretinde că Gulen a fost organizatorul tentativei de lovitură de stat a armatei, acuzație pe care Gulen o neagă. De asemenea, guvernul a anunțat miercuri că a eliberat din funcție aproape 1700 membri ai forțelor armate, inclusiv 149 de generali și amirali. Cel puțin 246 de oameni au murit în timpul tentativei de lovitură de stat și mai mult de 2.000 au fost răniți.
”Pasaje de evacuare” urmează a fi deschise în Aleppo, au anunțat surse ale administrației Rusiei, conform BBC. Pasaje de evacuare urmează a fi deschise pentru a permite civililor și rebelilor neînarmați să plece din orașul sirian asediat, Aleppo, conform declarațiilor Rusiei, aliatul-cheie al Siriei. Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat că trei rute vor fi deschise pentru civili și o a patra pentru rebeli înarmați. De asemenea, președintele sirian a oferit amnistie pentru rebelii care se predau în decurs de trei luni. Forțele guvernamentale au încercuit Aleppo, asediind zonele ocupate de rebeli și stopând toate căile de aprovizionare ale orașului. Ofensiva a fost ajutată de forțele aeriene ruse. Forțele rebele care luptă cu guvernul președintelui Bashar al-Assad dețin controlul asupra zonelor de est ale orașului deja de patru luni.