Material realizat de Anca Badea și Mircea – Andrei Macovei
Vizita la Casa Albă a președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, s-a soldat cu o ceartă cu președintele american, Donald Trump, potrivit Reuters. Vizita lui Zelenskiy a fost concepută pentru a-i permite liderul ucrainean să îl convingă pe Trump să nu se alăture președintelui rus Vladimir Putin, care a inițiat invazia Ucrainei în urmă cu trei ani. În schimb, Zelenskiy s-a contrazis cu Trump și vicepreședintele JD Vance pe tema conflictului, subliniind modul în care atitudinea administrației americane cu privire la sprijinul pentru efortul de război s-a modificat de la instaurarea noului președinte. Zelenskiy a părăsit Casa Albă mai devreme decât era planificat, fără a semna un acord între Ucraina și Statele Unite cu privire la dezvoltarea resurselor naturale naționale. Trump a amenințat că ar putea retrage sprijinul SUA către Ucraina în lipsa unui astfel de acord.
Un reprezentant al Bosniei a acuzat liderii politici ai regiunii autonome sârbe că încearcă să destabilizeze țara, relatează Al Jazeera. Christian Schmidt, înaltul reprezentant al Bosniei la nivel internațional și responsabil pentru monitorizarea acordului care a încheiat conflictul intern dintre sârbii și croații bosniaci și musulmanii bosniaci, a acuzat liderii regiunii Republika Srpska de destabilizare a țării după ce aceștia au adoptat o lege care blochează poliția și justiția națională în regiune. Decizia cu caracter separatist ar putea declanșa o criză constituțională în Bosnia, divizată din punct de vedere etnic.
Oprirea acordării de fonduri externe din Statele Unite a compromis tratamentele pentru HIV din Africa de Sud, conform BBC. Ministrul sănătății al Africii de Sud a declarat că decizia guvernului american de a reduce finanțarea pentru programele HIV reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități. Potrivit acestuia, reducerile ar putea produce decese, însă a a instruit clinicile finanțate de stat să se asigure că niciun pacient nu este lăsat fără tratamentul ce i-ar putea salva viața. Organizațiile afectate se zbat pentru a găsi o formă alternativă de finanțare pentru a ajuta cei aproximativ 900.000 de pacienți cu HIV din țară. Programul ce a fost acum întrerupt a fost considerat ca fiind o schemă revoluționară care a permis unora dintre cei mai săraci oameni din lume să acceseze medicamente vitale, salvând peste 25 de milioane de vieți în întreaga lume.
Atacul autorităților ungare asupra marșului Pride a stârnit reacții negative, potrivit Euronews. Prim ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că organizarea evenimentul “nu ar trebui tolerată” în acest an. Mai mult, ministrul responsabil de biroul prim-ministrului a afirmat că nu va exista Pride în forma publică în care s-a organizat în ultimii ani, nefiind tolerate marșurile din centrele orașelor. ONG-urile și activiștii pentru drepturile omului din Ungaria au criticat propunerea guvernului de a pune capăt marșului. Aceștia au dezaprobat decizia, argumentând că reprezintă o încălcare evidentă a drepturilor cetățenilor la reuniune pașnică și la exprimare liberă.
O explozie la un seminar asociat cu Talibanul din Pakistan a ucis 6 persoane și a rănit alte 20, relatează Al Jazeera. Explozia a fost cauzată de un suicid cu bombă la o moschee în nord-vestul Pakistanului. Poliția a declarat că atacul a avut loc imediat după încheierea rugăciunii de vineri din cadrul unui seminar și pare să îl fi vizat pe liderul unui partid religios, care a fost ucis. Oficialii guvernului au condamnat public atacul, exprimându-și condoleanțele pentru familiile celor uciși. Niciun grup nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac, însă analiștii au speculat cu filiala ISIS din regiune s-ar putea afla în spatele bombardamentului. Seminarul în cadrul căruia s-a produs atacul a fost cândva condus de Sami-ul-Haq, care este considerat “tatăl talibanului”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a declarat îngrijorat de detenția autorului franco-algerian Boualem Sansal, titrează Reuters. „Detenția arbitrară a lui Boualem Sansal, pe deasupra situației îngrijorătoare a sănătății sale, este unul dintre elementele care trebuie stabilite înainte ca încrederea (între țările noastre) să fie pe deplin restabilită”, a subliniat președintele Macron. De asemenea, acesta a susținut decizia guvernului său de a revizui înțelegerile cu privire la imigrație dintre cele două state, după refuzul Algeriei de a accepta cetățeni algerieni deportați din Franța. În urma unui pact încheiat în anul 1968, algerienii s-au bucurat de câteva excepții care le ușurează procesul de relocare în Franța. Boualem Sansal a fost reținut în Algeria încă din luna noiembrie, iar mai multe persoane cu autoritate, precum și colegi de breaslă, au cerut în mod repetat eliberarea sa.
Sute de mii de oameni au protestat în Grecia la data aniversară a dezastrului feroviar din Tempi, conform Deutsche Welle. Peste 170.000 de oameni au ieșit pe străzile Atenei și aproximativ 325.000 de oameni au manifestat în total în toată țara, în cadrul unor proteste care s-au soldat cu revolte, răniți și arestări. Acestora li s-au alăturat și greve generale de 24 de ore pornite de sindicatele din sectorul privat, iar mai multe magazine și afaceri au fost închise pentru câteva ore. La data de 28 februarie 2023 un tren de pasageri cu direcția Atena – Salonic s-a ciocnit de un tren de marfă lângă defileul Tempi, într-un accident care a dus la curmarea a 57 de vieți. Sondajele au indicat că între 70-80% dintre cetățeni susțin că autoritatea guvernamentală a încercat mușamalizarea dovezilor care sugerau măsuri de siguranță insuficiente. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a negat aceste acuzații, însă partidele de opoziție urmează să propună o moțiune de cenzură.
Un oficial al Casei Albe a declarat că președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, urmează să semneze un ordin executiv prin care limba engleză va deveni limba oficială a statului, notează Deutsche Welle. Conform unui document aparținând Casei Albe, desemnarea limbii engleze drept limbă națională „promovează unitate, stabilește eficiență în operațiunile guvernamentale și creează o cale către angajament civic”. Această decizie ar permite agențiilor guvernamentale și organizațiilor care primesc finanțare federală oportunitatea de a alege dacă oferă documente și servicii în alte limbi decât în limba engleză. Deși la nivel federal nu a fost niciodată adoptată o limbă oficială, 32 de state au legiferat deja la nivel statal oficialitatea limbii engleze.
Reprezentanții Vaticanului au declarat că starea Papei Francisc s-a înrăutățit, informează ABC News. Suveranul pontif a suferit o „înrăutățire bruscă a condiției sale respiratorii” în urma unui „atac izolat de bronhospasm” care i-a cauzat stări de vomă în momentul inhalării aerului. Prognoza sa „rămâne incertă”, impactul atacului de tuse suferit putând fi înțeles abia după 24-48 de ore, deși acesta a rămas alert în timpul ventilării mecanice non-invazive. Papa Francisc a fost spitalizat în Roma la data de 14 februarie și a fost diagnosticat în urmă cu o săptămână cu pneumonie.
Partidul Creștin Democrat (CDU) și Partidul Social Democrat (SPD) din Germania au început negocierile pentru formarea coaliției guvernamentale, relatează Euronews. Din moment ce liderul CDU, Friedrich Merz, a exclus o alianță cu al doilea partid clasat în turul de scrutin încheiat în urmă cu o săptămână, în speța partidului Alternativă pentru Germania (AfD), următoarea variantă pe listă a fost reprezentată de SPD, care a încheiat pe locul al treilea. În încercarea lor de a izola AfD, cele două partide au divergențe majore privind politicele de migrație, reformarea sistemului de asistență socială și reducerea datoriei publice. În cadrul alegerilor proaspăt disputate se estimează că CDU a pierdut aproximativ 1 milion de votanți, iar SPD aproximativ 700.000, în ceea ce a reprezentat o creștere a intenției de vot pentru AfD.