Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 28 aprilie în lume – Papa Francisc s-a întâlnit cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, Președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a semnat un decret oficial prin care recunoaște șase noi teritorii ca aparținând comunităților indigene din Brazilia, iar Principalul partid pro-kurd din Turcia și aliații săi de stânga au făcut apel vineri la alegători să îl susțină pe principalul rival al președintelui Recep Tayyip Erdogan în scrutinul din 14 mai
Pope Francis exchanges gifts with Hungarian Prime Minister Viktor Orban in Budapest. Sursa foto: Vatican Media/AP
Pope Francis exchanges gifts with Hungarian Prime Minister Viktor Orban in Budapest. Sursa foto: Vatican Media/AP

A fost 28 aprilie în lume – Papa Francisc s-a întâlnit cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, Președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a semnat un decret oficial prin care recunoaște șase noi teritorii ca aparținând comunităților indigene din Brazilia, iar Principalul partid pro-kurd din Turcia și aliații săi de stânga au făcut apel vineri la alegători să îl susțină pe principalul rival al președintelui Recep Tayyip Erdogan în scrutinul din 14 mai

Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes 

Papa Francisc s-a întâlnit cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, dar și despre creșterea naționalismului pe teritoriul țării și intensificarea problemei migranților, relatează Deutsche Welle. În discursul său susținut în fața guvernului de la Budapesta, Papa Francisc a specificat că acceptarea migranților ar reprezenta un adevărat semn al creștinismului. Totodată, Papa a îndemnat națiunile europene să „vadă dincolo de granițele naționale”, extinzând apelurile către UE de a accepta și integra migranții care ajung pe un continent mai bogat în căutarea unor vieți mai bune. El a amintit de „spiritul european” pe care și l-au imaginat fondatorii Europei moderne după al Doilea Război Mondial. „Se pare că asistăm la apusul jalnic al acelui vis al păcii, în timp ce războiul preia acum controlul. În acest moment istoric, solidaritatea Europei este crucială”, a declarat acesta. Pontiful argentinian în vârstă de 86 de ani va rămâne în Ungaria pentru o vizită de trei zile, vizită în cadrul căreia plănuiește să se întâlnească cu aproximativ 35.000 de refugiați ucraineni de pe teritoriul țării. Aproximativ 2,5 milioane de ucraineni au sosit în Ungaria după declanșarea războiului ruso-ucrainean din 24 februarie 2022.

Președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a semnat un decret oficial prin care recunoaște șase noi teritorii ca aparținând comunităților indigene din Brazilia, precizează France 24. Semnarea decretului a avut loc în cadrul unei ceremonii de închidere a celei de-a 19-a ediții a „Terra Livre”, o adunare a mii de popoare indigene din întreaga țară. Potrivit decretului, indigenilor li se garantează utilizarea exclusivă a resurselor naturale de pe aceste terenuri, considerate de oamenii de știință drept ,,un bastion împotriva defrișărilor Amazonului”. „Este un proces care necesită timp, dar ne vom asigura că sunt legalizate cât mai multe rezerve de terenuri pentru populația indigenă. Dacă vrem să atingem zero defrișări până în 2030, avem nevoie ca rezervele indigene să fie înregistrate”, a declarat președintele. Lula da Silva a mai menționat că protejarea și conservarea acestor rezerve de pământ contribuie la ameliorarea crizei climatice. Cea mai recentă declarație de recunoaștere a unei noi rezervații indigene în Brazilia datează de acum cinci ani, când președintele Michel Temer a acordat poporului Guato drepturi asupra a 20.000 de hectare de pământ din vestul statului Mato Grosso. Actualul președinte brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, este primul președinte din istoria Braziliei care a creat un Minister al popoarelor indigene. 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a invitat pe prim-ministrului indian, Narendra Modi, la Paris, în calitate de invitat de onoare la parada de Ziua Națională a Franței din 14 iulie 2023, menționează Bloomberg. Invitația lui Macron survine în contextul în care relațiile bilaterale economico-militare dintre cele două țări sunt în plină expansiune. Premierul indian, Narendra Modi, și președintele francez, Emmanuel Macron, vor discuta o serie de acorduri majore, inclusiv cele privind regiunea Indo-Pacific și cele asupra forțelor nucleare și de apărare, întrucât cele două state marchează al 25-lea an al parteneriatului lor strategic. Deși Modi a vizitat Franța de mai multe ori , inclusiv în mai 2022, este pentru prima dată într-un deceniu când un prim-ministru indian participă la parada militară anuală, de când Manmohan Singh, fostul prim-ministru al Indiei, a participat la Ziua Bastiliei, în anul 2009.

Piatra Destinului, un simbol autentic al monarhiei Scoției, a fost transportată la Londra pentru ceremonia de încoronare a regelui Charles al III-lea, informează BBC. Prețiosul artefact regal a fost scos din Castelul Edinburgh într-o procesiune ceremonială, în timp ce se îndrepta spre Westminster Abbey, oficialii castelului organizând o ceremonie specială, la care a participat prim-ministrul Scoției, Humza Yousaf, pentru a-și lua rămas bun temporar de la obiectul sacru. Pentru ca piatra să fie transportată în siguranță, organismul public responsabil de mediul istoric al Scoției, Historic Environment Scotland (HES), a cooperat cu poliția și alte agenții din Londra. „Este o mare responsabilitate să asigurăm călătoria în siguranță și întoarcerea unui simbol național atât de important și care a necesitat grija, priceperea și expertiza din partea mai multor echipe de specialitate din cadrul organizației noastre”, a specificat Kathy Richmond, șef de colecții la HES. Ceremonia de încoronare a lui Charles al III-lea și a soției sale, Camilla, ca rege și regină al Regatului Unit și al celorlalte teritorii ale Commonwealth-ului este programată să aibă loc sâmbătă, 6 mai 2023, la Westminster Abbey.

Mai mulți fermieri, ecologiști și politicieni germani s-au întrunit în cadrul unui summit protejării lupilor, pentru a discuta despre viitorul speciei, pe fondul îngrijorării că acesta reprezintă un potențial pericol, relatează The Guardian. În cadrul reuniunii sindicatul fermierilor a cerut o relaxare a regulilor cu privire la împușcarea lupilor, aceștia fiind protejați cu strictețe de legislația UE. Totodată, aceștia și-au exprimat îngrijorarea pentru oamenii din zonele rurale care se tem pentru viața lor, dar și pentru viața animalelor lor, care reprezintă un mijloc de existență. „Apelul rapid la arme nu este o soluție, iar apelul perpetuu pentru zone și cote fără lupi contravine legislației UE și nu va aduce nicio ușurare pentru deținătorii de animale de pășunat”, a declarat Harald Ebner, șeful Comitetului Federal pentru Protecția mediului și a naturii, menționând că el nu va susține decizia. Aceeași reacție a venit și din partea Ministrul Mediului, Steffi Lemke, care a pledat pentru creșterea protecției atât pentru animalele de pășunat, cât și pentru lupi. Germania găzduiește aproximativ 161 de haite de lupi, conform Oficiului Federal de Documentare și Consultanță pentru Lupi. Numărul a crescut de la an la an de când lupul a fost plasat sub protecția speciilor în 1990, după ce s-a considerat că animalul a dispărut mai mult sau mai puțin la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Guvernul Statelor Unite a anunțat că intenționează să deschidă noi centre de procesare a primirii migranților în Columbia și Guatemala, ca parte a eforturilor de reducere a imigrației ilegale, informează BBC News. Facilitățile regionale vor procesa mii de cereri pe lună, iar modalitățile de a imigra în mod legal vor fi extinse. De asemenea, numărul de deportări pentru cei care nu au dreptul de a se afla în SUA va fi dublat sau triplat. Aceste măsuri sunt adoptate în anticiparea abrogării titlului 42, care le oferă dreptul agenților de imigrație să îi deporteze imediat pe migranții fără documente înainte ca aceștia să poată înregistra o cerere de azil. Președintele Joe Biden a fost supus unor presiuni intense pentru a face față numărului mare de migranți fără documente prinși în timp ce traversează frontiera dintre SUA și Mexic. Mexicul a fost de acord să accepte alte mii de deportați din SUA, după ce administrația Biden a declarat că 30.000 de haitieni, cubanezi, venezueleni și nicaragueni vor primi în fiecare lună vize umanitare, cu condiția ca aceștia să aplice prin intermediul căilor legale de imigrare. Haitienii se confruntă cu o criză din cauza anarhiei și a violenței, ceea ce a determinat zeci de mii de persoane să părăsească statul.

Autoritățile de reglementare din Statele Unite au avertizat băncile că vor introduce o supraveghere mai strictă, relatează Al-Jazeera. Rezerva Federală a SUA a emis o evaluare detaliată a eșecului său de a identifica problemele și de a promova măsuri de remediere în Silicon Valley Bank înainte de prăbușirea creditorului și a promis o supraveghere mai strictă și reguli mai stricte pentru bănci. CFAD a prezentat un raport de 63 de pagini privind eșecurile sale în cazul prăbușirii Signature Bank din New York și ale conducerii acesteia, pentru a remedia deficiențele persistente în gestionarea riscului de lichiditate și încrederea excesivă în depozitele neasigurate. Ambele rapoarte au afirmat că managerii băncilor au fost în primul rând vinovați pentru că au acordat prioritate creșterii economice și au ignorat riscurile de bază. La momentul falimentului, SVB avea 31 de citări nesoluționate privind siguranța și stabilitatea sa, triplu față de cele ale competitorilor din sectorul bancar. Drept consecință, Rezerva Federală va reexamina modul în care supraveghează și reglementează riscul de lichiditate, începând cu riscurile legate de depozitele neasigurate. De asemenea, va analiza posibilitatea de a lega remunerarea executivilor de soluționarea de către conducere a deficiențelor de supraveghere. Înainte de cele două falimente gemene din martie, autoritățile de reglementare bancară și-au concentrat cea mai mare parte a puterii de foc în materie de supraveghere asupra celor mai mari bănci americane. Raportul Rezervei Federale a arătat că va încerca să supună băncile cu active de peste 100 de miliarde de dolari unor reguli mai stricte.

Armata sudaneză și grupul paramilitar Forțele de Sprijin Rapid (FSR) s-au acuzat reciproc de inițierea mai multor conflicte, iar armistițiul a fost întrerupt de izbucnirea unor atacuri armate între cele două grupuri combatante, informează Deutsche Welle. Ambele grupuri au convenit să prelungească un armistițiu de 72 de ore, dar FSR a acuzat armata că i-a atacat bazele din Jebel Aulia și Omdurman cu bombardamente aeriene. Armata a acuzat FSR că a atacat armata sudaneză în Jebel Aulia, afirmând că a respins un atac “eșuat” din partea FSR și a distrus numeroase vehicule ale acestora. Locuitorii au raportat izbucnirea unei serii de conflicte armate în mai multe zone din capitală, inclusiv în cartierul de lux Kafouri, în jurul cartierului general al armatei, în Palatul Republican și în apropierea Aeroportului Internațional din Khartoum. Între timp, operațiunile de evacuare a civililor au continuat, iar Arabia Saudită și alte țări vecine au preluat mii de refugiați. Marea Britanie va menține sprijinul consular la rutele de ieșire.

Principalul partid pro-kurd din Turcia și aliații săi de stânga au făcut apel vineri la alegători să îl susțină pe principalul rival al președintelui Recep Tayyip Erdogan în scrutinul din 14 mai, raportează France24. Partidul Democrat al Poporului (PDP) și alianța sa electorală de stânga au emis vineri declarații prin care au cerut alegătorilor să se ralieze în jurul candidatului cu cele mai mari șanse de a-l învinge pe Erdogan. PDP a obținut peste 10% din voturi la alegerile naționale anterioare și reprezintă o comunitate care constituie aproximativ o cincime din populația Turciei. În prezent, PDP se confruntă cu amenințarea disoluției din cauza unor presupuse legături cu terorismul kurd. Erdogan prezintă partidul ca fiind aripa politică a militanților PKK care își desfășoară insurecția din 1984. PDP și-a prezentat candidații la alegerile parlamentare sub stindardul Stângii Verzi, cu două obiective strategice: să pună capăt regimului unipersonal și să devină cea mai influentă forță în transformarea democratică. Acest sprijin extinde raza de acțiune a alianței de șase partide a lui Kilicdaroglu, care include liberali, naționaliști și un grup islamic.

Raportorii speciali ai ONU au criticat guvernul german și pe cel namibian pentru încălcarea drepturilor minorităților etnice Herero și Nama prin excluderea acestora din discuțiile privind despăgubirile pentru crimele coloniale, informează The Guardian. Aceștia au cerut Germaniei să își asume responsabilitatea pentru toate crimele coloniale din Namibia, inclusiv pentru crimele în masă, și să plătească despăgubiri direct etnicilor Herero și Nama, și nu guvernului namibian. Guvernul german a recunoscut importanța activității raportorilor și a cerut o prelungire a termenului, însă guvernul namibian nu a răspuns până în prezent. Raportorii au argumentat că planurile Berlinului pentru programele de reconstrucție și dezvoltare au fost insuficiente pentru a compensa victimele și descendenții acestora pentru daunele cauzate de crimele în masă. Karina Theuer, expert în drept internațional, a declarat că un nou proces de negociere trebuie să fie transparent și să respecte standardele minime legale. Gaob Johannes Isaak, președintele Asociației liderilor tradiționali Nama, a declarat că despăgubirile ar readuce demnitatea și respectul de sine al popoarelor afectate de colonialismul german.

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 21 și 22 decembrie în lume – Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico

Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu   Șoferul care a intrat cu mașina …