Material realizat de Mihai Turcu și Andrei Rus
Furtuna tropicală Helene a provocat inundații și pene de curent în sud-estul Statelor Unite, ucigând aproximativ 20 de persoane și cauzând distrugeri masive, anunță Deutsche Welle. Inițial, Helene a atins coasta de nord-vest a Floridei ca uragan de categoria 4, cu vânturi de 225 km/h, generând valuri uriașe și lăsând milioane de locuințe fără electricitate. Ulterior, furtuna s-a slăbit, dar a rămas periculoasă, afectând Carolina de Sud, Carolina de Nord și Georgia. În Georgia, au fost confirmate 11 decese, iar echipele de intervenție întâmpină dificultăți în accesarea zonelor afectate. În total, au fost raportate victime în patru state. În Carolina de Nord, locuitorii din apropierea barajului Lake Lure au fost evacuați din cauza riscului iminent de rupere. Aeroporturile din mai multe orașe au fost închise, iar zborurile au fost anulate. Peste 4 milioane de gospodării erau fără electricitate. Guvernatorii mai multor state au declarat starea de urgență și au mobilizat Gărzile Naționale. Helene se îndreaptă spre Tennessee și Kentucky.
Ucraina a acuzat Rusia în fața Curții Permanente de Arbitraj că a construit ilegal podul de 19 kilometri peste strâmtoarea Kerci, publică Euronews. Podul în valoare de 3,15 miliarde de euro a fost construit pentru a controla Marea Azov. Acest pod, construit după anexarea Crimeei din 2014, a fost considerat de Kiev o încercare de a bloca navigația internațională și de a facilita transportul militar rus. Ucraina a inițiat acest caz în 2016, acuzând Rusia de încălcarea unei convenții maritime ONU, afectarea mediului și împiedicarea pescuitului tradițional ucrainean. Totodată, Kievul a solicitat compensații financiare nespecificate. Rusia a respins acuzațiile și susține că Marea Azov și strâmtoarea Kerci sunt ape interne care nu intră sub incidența tratatelor internaționale. Audierile vor continua în spatele ușilor închise, iar o decizie finală ar putea dura ani de zile. Acest caz este doar unul dintre numeroasele litigii internaționale legate de anexarea Crimeei și invazia rusă din 2022.
Premierul Belgiei, Alexander De Croo, a cerut Papei Francisc acțiuni concrete pentru a combate abuzurile sexuale comise de clerului catolic asupra copiilor, declară Politico. Într-o întâlnire cu Papa și Regele Philippe, De Croo a subliniat că doar cuvintele nu sunt suficiente și că este necesară recunoașterea faptelor și oferirea de dreptate victimelor. Premierul a afirmat că acesta este un pas esențial pentru a recâștiga încrederea publicului. Regele Philippe a susținut mesajul lui De Croo, cerând ca Biserica să lucreze pentru a compensa victimele și a le ajuta să se vindece. Aceste cereri vin în contextul în care un documentar din 2023 a adus în atenția publicului abuzurile istorice ale clerului catolic în Belgia, generând o reacție emoțională puternică din partea victimelor. Papa Francisc a recunoscut gravitatea situației, calificând abuzurile drept o „rușine” și cerând iertare.
Donald Trump și Volodimir Zelenskiy s-au întâlnit la New York într-un context important, pe fondul tensiunilor crescânde dintre președintele ucrainean și republicani, susține The Guardian. Zelenskiy a sperat să îmbunătățească relațiile cu fostul președinte american, în contextul în care Trump ar putea câștiga din nou alegerile, iar acest lucru ar putea afecta sprijinul militar acordat Ucrainei. Trump a reiterat că are o relație bună cu Putin și a sugerat că războiul din Ucraina ar putea fi încheiat rapid dacă ar câștiga alegerile. Întâlnirea a durat mai puțin de o oră, Zelenskiy prezentând un plan de victorie și subliniind că Ucraina trebuie să câștige. Trump a mulțumit liderului ucrainean pentru sprijinul său în timpul anchetei care a dus la prima sa punere sub acuzare. Discuția a avut loc după ce Zelenskiy s-a întâlnit și cu Joe Biden, iar vicepreședinta Kamala Harris a criticat indirect poziția lui Trump referitoare la războiul din Ucraina.
Liderii juntei din Myanmar au solicitat grupurilor armate etnice și Forțelor de Apărare a Poporului (PDF) să renunțe la luptă și să înceapă dialogul politic, informează Al Jazeera. Juntele militare, denumite Consiliul de Administrație a Statului (SAC), au propus acest dialog ca parte a pregătirilor pentru alegerile viitoare, fără a stabili o dată clară. Guvernul Național de Unitate (NUG), care include parlamentari aleși înlăturați prin lovitura de stat, a respins oferta, considerând-o nesemnificativă. De la lovitura de stat din 2021, armata a ucis peste 5.700 de oameni și a arestat aproape 21.000. În plus, ONU a raportat o creștere alarmantă a crimelor împotriva umanității comise de militari. Organizațiile societății civile și grupuri pentru drepturile omului consideră că alegerile propuse sunt o încercare disperată a juntei de a-și crea o legitimitate falsă și nu oferă o soluție reală crizei politice.
Finlanda va amplasa o bază NATO la mai puțin de 200 km de granița sa estică cu Rusia, relatează The Moscow Times. Ministerul Apărării din Finlanda a anunțat că noul sediu al comandamentului terestru NATO pentru Europa de Nord va fi în orașul Mikkeli, situat în sud-estul Finlandei. Aceasta marchează o etapă importantă după aderarea Finlandei la alianța nord-atlantică în 2022, în urma invaziei armate ruse în Ucraina. Baza va fi amplasată alături de comandamentul armatei finlandeze, ceea ce va asigura o coordonare eficientă între apărarea națională și cea NATO. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a subliniat că prezența bazei este un semn al angajamentului Finlandei față de Alianță și al rolului important pe care NATO îl va juca în apărarea țării.
Oficialii ucraineni au lansat uResidency, un program prin care antreprenorii străini pot înființa afaceri în Ucraina de la distanță, fără a fi necesar să se deplaseze în țară, conform The Kyiv Independent. Programul oferă condiții fiscale avantajoase, cu un impozit de 5% pe profit, și permite înregistrarea rapidă prin intermediul unei aplicații mobile. Scopul acestei inițiative este de a atrage investiții străine și de a sprijini redresarea economică a țării, grav afectată de războiul cu Rusia. Programul este disponibil pentru cetățenii din India, Pakistan, Thailanda și Slovenia, dar lista va fi extinsă în viitor. UResidency face parte dintr-un efort mai amplu al guvernului ucrainean de a digitaliza serviciile statului, inclusiv prin aplicația Diia, care oferă acces la documente oficiale și servicii administrative.
Serhii Sukhomlyn, fostul primar al orașului Jitomir, a fost numit în funcția de șef al Agenției pentru Restaurare și Dezvoltare a Infrastructurii din Ucraina, conform The Kyiv Independent. Serhii Sukhomlyn a demisionat recent din funcția de primar și a preluat conducerea agenției, succedându-l pe Mustafa Nayyem, care a demisionat în iunie din cauza dificultăților sistemice în realizarea sarcinilor sale. Noul său rol este crucial, întrucât Ucraina continuă eforturile de reconstrucție a infrastructurii, în special după distrugerile provocate de atacurile rusești asupra sistemelor energetice. Numirea lui Serhii Sukhomlyn vine într-un moment critic pentru eforturile de redresare post-război ale țării.
Ministrul de externe ale Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Abdullah bin Zayed Al Nahyan, a declarat că Emiratele Arabe Unite își întăresc relațiile cu Statele Unite ale Americii, conform Reuters. Declarația sa vine după ce președintele Emiratelor Arabe, Sheikh Mohamed bin Zayed, a avut întâlniri separate cu președintele american Joe Biden, cu Donald Trump și Kamala Harris. Vizita a marcat prima deplasare a unui președinte din Emirate în Statele Unite ale Americii de la înființarea statului arab în 1971. În timpul întâlnirilor, Emiratele Arabe Unite au fost recunoscute ca partener de apărare major al americanilor. Deși oficialii de la Washington au exprimat îngrijorări cu privire la relațiile Emiratelor Arabe cu China, cele două țări au continuat să colaboreze, inclusiv în domenii precum inteligența artificială.
Partidul pro-rus „Renașterea” din Bulgaria este pe cale să obțină al doilea loc în următoarele alegerile parlamentare, relatează Balkan Insight. Conform sondajelor de opinie, partidul a crescut constant în popularitate datorită pozițiilor antivacciniste și pro-rusești, depășind alte partide naționaliste din țară. În ciuda unei posibile prezențe slabe la urne, partidul ar putea juca un rol semnificativ în următoarea configurare a parlamentului. Bulgaria, aflată în impas politic, organizează pentru a șaptea oară alegeri în trei ani, fără o soluție clară la criza politică prelungită. Sprijinul în creștere pentru partidului Renașterea reflectă nemulțumirea alegătorilor față de incapacitatea altor partide de a oferi soluții concrete.