Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Meda Dragomir și Maria Pițigoi
Armata etiopiană a fost acuzată că a lansat atacuri aeriene în regiunea Oromia, ucigând sute de civili, în contextul începerii negocierilor de pace privind conflictul din Tigray, informează Reuters. Oromia, care găzduiește cel mai mare grup etnic din Etiopia, numărând peste 40 de milioane de persoane, se confruntă de mulți ani cu tulburări înrădăcinate în nemulțumirile legate de marginalizarea și neglijarea guvernului federal, care uneori a reprimat regiunea. Acuzațiile vin din partea reprezentanților partidului de opoziție Frontul de Eliberare Oromo (OLF), și ai grupului militar Armata de Eliberare Oromo (OLA), dar nu au fost comentate de către purtătorii de cuvânt ai guvernului sau ai armatei. Violența din această zonă este separată de războiul care durează deja de doi ani dintre guvernul federal și forțele regionale din Tigray, conflict care reprezintă subiectul negocierilor de pace mediate de Uniunea Africană care au început marți în Africa de Sud. Totuși, OLA a încheiat o alianță anul trecut cu Frontul de Eliberare a Poporului Tigray, partidul care domină Tigray, fapt care a alarmat guvernul și a intensificat represiunea împotriva grupării armate.
Parlamentarii irakieni au aprobat un nou guvern, după mai bine de un an de impas politic, relatează Al Jazeera. Prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, în vârstă de 52 de ani, care a fost anterior ministru al drepturilor omului în Irak, precum și ministru al muncii și afacerilor sociale, va conduce noul guvern. Al-Sudani a promis că va adopta noi reforme economice, că va combate corupția și că va îmbunătăți serviciile publice. De asemenea, a promis că va modifica legea electorală în termen de trei luni și că va organiza alegeri parlamentare anticipate în termen de un an. Paralizia politică din ultimul an a lăsat Irakul fără buget pentru 2022, împiedicând cheltuielile pentru proiectele de infrastructură atât de necesare și pentru reforma economică. „Guvernul se va confrunta cu provocări mari și a înaintat un program foarte ambițios care ar putea ajuta la revenirea pe drumul cel bun dacă este implementat”, a declarat președintele Consiliului Consultativ din Irak, Farhad Alaaldin, un institut de cercetare politică.
Liderul Suprem al Iranului a promis că va riposta împotriva celor care amenință securitatea țării după masacrul pelerinilor șiiți care a avut loc miercuri, anunță Reuters. Ayatollahul Ali Khamenei a declarat că atacatorii „vor fi cu siguranță pedepsiți” și a cerut iranienilor să se unească. „Toți avem datoria de a înfrunta inamicul și agenții săi trădători sau ignoranți”, a anunțat acesta într-o declarație televizată, la o zi după ce atacul a ucis 15 persoane. Asaltul a fost revendicat de Statul Islamic și amenință să sporească tensiunile deja existente în stat în contextul amplelor proteste antiguvernamentale. Apelul lui Khamenei la unitate pare să fie îndreptat mai ales către susținătorii guvernului și nu către protestatari, ale căror manifestații sunt văzute de autorități drept amenințare la adresa securității naționale. În prezent, conducătorii clericali ai Iranului se confruntă cu demonstrații la nivel național de la moartea tinerei de 22 de ani, Mahsa Amini, în custodia poliției morale din Iran, pe 16 septembrie. Atacul asupra pelerinilor a avut loc în aceeași zi în care forțele de securitate iraniene au deschis focul asupra celor îndoliați care s-au adunat în orașul natal al lui Amini, Saqqez, în provincia Kurdistan.
Liderii din Israel și Liban au semnat un acord istoric privind demarcarea frontierei maritime, deschizând posibilitatea ambelor țări de a efectua explorări energetice offshore, raportează CNN. Ceremonia de semnare rezolvă oficial o dispută de ani de zile la frontiera maritimă care implică zăcăminte importante de petrol și gaze din Marea Mediterană. Prim-ministrul israelian, Yair Lapid, a etichetat acordul drept o victorie pentru Israel din punct de vedere al securității, economiei și diplomației, adăugând că „Nu în fiecare zi o țară inamică recunoaște statul Israel într-un acord scris.” Președintele Libanului, Michel Aoun, a anunțat ulterior că acordul nu echivalează cu recunoașterea Israelului, menționând că „demarcarea frontierei maritime de sud este o muncă tehnică, fără implicații politice”. Semnarea acordului vine după luni de negocieri indirecte mediate de trimisul SUA pentru afaceri energetice, Amos Hochstein. Cele două țări nu au relații diplomatice și sunt oficial în război de la crearea Israelului în 1948. Cu economia libaneză în colaps, liderii de la Beirut văd demarcarea frontierei maritime ca o oportunitate de a debloca investițiile străine și de a scoate țara din criza economică în plină expansiune. Lapid caută, în schimb, să-și asigure sprijinul în cadrul alegerilor generale de la 1 noiembrie și să crească producția în Karish „pentru a duce gaz în Europa ca alternativă la gazul rusesc”.
Grupurile care pledează pentru drepturile femeilor din Africa de Sud și-au exprimat indignarea și au criticat poliția după ce 14 bărbați acuzați de viol și tâlhărie au fost achitați, potrivit The Guardian. Bărbații, despre care se presupune că sunt mineri ilegali, au fost arestați în timpul unui raid al poliției la mină, după ce opt femei au fost atacate și violate în timp ce filmau un videoclip în iulie. Veștile despre violuri au declanșat proteste violente în localitățile din jurul Krugersdorp, în timp ce membrii comunității i-au acuzat pe minerii care lucrau în puțurile de mine abandonate de comiterea crimelor. Protestatarii au coborât și în minele abandonate, blocând căile de acces ale minerilor și arzându-le corturile și bunurile. Minerii au fost reținuți, bătuți și predați poliției. Procurorii au declarat că nu există suficiente probe pentru a continua urmărirea penală pentru viol și tâlhărie, cei 14 confruntându-se acum doar cu acuzații de imigrare ilegală în Africa de Sud. Reprezentanții Comisiei pentru Egalitatea de Gen au cerut poliției să relanseze rapid o anchetă. „Suntem complet revoltați de aceste ultime evoluții, ceea ce înseamnă că poliția habar nu are cine a comis această crimă. Au arestat oamenii greșiți, așa că adevărații criminali sunt încă acolo”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Javu Baloyi.
Autoritățile din Israel au anunțat noi legături de securitate cu Turcia, după o pauză de mai bine de 10 ani, relatează Al Jazeera. Ministrul apărării din Israel, Benny Gantz, a anunțat începutul unei noi ere în relațiile de securitate cu Turcia, cele două state acționând în vederea reluării legăturilor rupte de mai bine de 10 ani. “Timp de peste un deceniu, nu au existat legături oficiale de securitate (…) Astăzi schimbăm acest lucru, printr-un proces responsabil și gradul care servește intereselor Israelului”, a declarat Gantz după vizita sa cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și ministrul apărării, Hulusi Akar. În 1949, Turcia a devenit prima națiune majoritar musulmană care să recunoască Israelul, relațiile bilaterale dintre cele două state începând să se deterioreze în 2008, ca urmare a unei operațiuni militare israeliene în regiunea Gaza.
Căsătoriile între persoanele de același sex au fost legalizate la nivel național în Mexic, raportează Al Jazeera. Congresul statului Tamaulipas, localizat la granița de nord-est a Mexicului, a votat miercurea aceasta în unanimitate pentru a aproba recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex, devenind ultimul stat din Mexic care sa își modifice Codul civil. “Astăzi este o zi istorică pentru comunitatea LGBTQ și pentru Mexic. Astăzi, noi, împreuna cu familiile noastre, suntem mai vizibili, mai egali, și formăm o țară care crede în dreptate și justiție”, a declarat activistul Enrique Torre Molina. În 2015, Curtea Supremă din Mexic a declarat că orice lege care previne căsătoria între două persoane de același sex este neconstituțională, dar pentru anumite state a durat câțiva ani pentru a putea implementa legi în conformitate cu această hotărâre.
Autoritățile din Polonia au ordonat demolarea a patru monumente din era sovietică, informează Al Jazeera. Oficialii din Polonia au desființat patru monumente istorice din perioada comunistă închinate trupelor din Armata Roșie, în încercarea de a elimina orice comemorare a dominației sovietice după cel de-al doilea Război Mondial și de a sublinia condamnarea actualului război purtat de autoritățile de la Moscova în Ucraina. Șeful institutului istoric de stat, Karol Nawrocki, cel care a solicitat demolările, a declarat ca monumentele erau simbolul unui sistem vinovat pentru subjugarea și uciderea atât a propriului său popor, cât și a altor națiuni.
Liderii Irlandei de Nord au anunțat posibilitatea unor noi alegeri, ca urmare a înrăutățirii blocajului politic, conform Euronews. Irlanda de Nord se confruntă cu posibilitatea unei noi serii de alegeri electorale, a doua din ultimele șase luni, ca urmare a refuzului celui mai mare partid pro Britanic din regiune de a renunța la boicotul asupra împărțirii puterii în guvern. Aceste noi alegeri ar putea prelungi actualul impas politic, care a încetinit câteva sectoare administrative din regiune, și ar aduce în prim-plan diviziunile politice asupra regulilor comerciale în timp ce Marea Britanie și Uniunea Europeană încearcă să găsească un compromis. În timpul unei întâlniri de urgență al Adunării Irlandei de Nord, Partidul Democratic Unionist (DUB) a declarat ca nu va susține alegerea unui purtător de cuvânt, astfel asigurându-se că termenul de șase luni de la alegerile din mai pentru formarea unui guvern va fi ratat.
Forțele de securitate din Iran au deschis focul asupra protestatarilor adunați în cinstea lui Mahsa Amini, potrivit The Guardian. Forțele de securitate iraniene au intrat în conflict cu sutele de protestatari adunați în orașul natal al lui Mahsa Amini pentru a comemora 40 de zile de la moartea acesteia. “Forțele de ordine au tras cu gaze lacrimogene și au deschis focul asupra oamenilor din piața Zidan, în orașul Saqqez”, a menționat Hengaw, o organizație din Norvegia care se ocupă cu monitorizarea încălcărilor drepturilor omului din regiunile Kurde ale Iranului, pe contul lor de Twitter. Martorii au declarat că s-au tras focuri de armă asupra lor, dar guvernul iranian a precizat că forțele de securitate au fost nevoite sa foloseasca astfel de măsuri pentru a ține în frâu mulțimile. La cateva ore după acest eveniment, autoritățile din Iran au încercat să blocheze din nou accesul la internet în regiune.
