Material realizat de Cristiana Mitran și Ionela Păpurică
Cancelarul german Angela Merkel declara că unii britanici au “iluzii” în ceea ce priveşte discutarea viitoarelor legături comerciale ale Marii Britanii cu UE simultan cu stabilirea termenilor pentru părăsirea UE, relatează BBC. O afacere UE-Marea Britanie poate fi discutată doar odată ce problemele de ieşire din UE – cum ar fi plăţile Regatului Unit către bugetul UE – sunt soluţionate, a declarat Merkel. Regatul Unit a iniţiat procedura oficială de a părăsi UE pe 29 martie, fiind stabilit un termen de doi ani pentru încheierea negocierilor de ieşire. Liderii UE se vor întâlni sâmbătă pentru a-şi adopta poziţia comună de negociere cu privire la Brexit, însă convorbirile oficiale nu vor începe decât după alegerile generale din Marea Britanie din 8 iunie. UE doreşte să fie decişi termenii de ieşire din Marea Britanie înainte de orice discuţie despre o relaţie comercială viitoare, în timp ce May doreşte ca cele două probleme să fie tratate simultan. Cancelarul german a declarat deputaţilor germani că ar fi “o pierdere de timp” să fie menţinută iluzia că cele două seturi de negocieri ar putea avea loc simultan. Comisarul UE pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, a declarat că UE “va ajunge sigur” la un acord de liber schimb cu Marea Britanie după Brexit, însă Merkel a avertizat că aceasta ar fi o relaţie diferită faţă de cea avută când Regatul Unit făcea parte din UE.
Un soldat din armata germană care a petrecut mai mult de un an în calitate de refugiat sirian a fost arestat pentru suspiciunea de a planifica un atac terorist, relatează The Telagraph. Locotenentul în vârstă de 28 de ani a trăit o viaţă dublă, au declarat procurorii. Se crede că poliţia lucrează la teoria potrivit căreia ofiţerul, care are o istorie de exprimare a viziunilor anti-imigranţi, a planificat să efectueze un atac terorist “fals” şi să-i învinuiască pe refugiaţi. Soldatul arestat s-a dat drept un solicitant de azil sirian, în ciuda faptului că el este de origine germană şi nu vorbeşte arabă, a petrecut ceva timp trăind într-un adăpost oficial pentru refugiaţi şi a beneficiat de beneficiile unui solicitant de azil. Ofiţerul a fost pentru prima dată luat în atenţie de autorităţi în februarie, când a fost arestat de poliţia austriacă după ce a fost prins încercând să ascundă o armă într-o toaletă de pe aeroportul din Viena. Deşi a fost eliberat rapid, poliţia germană şi serviciul militar au început să îl investigheze şi au descoperit un traseu extraordinar de dovezi. El s-a prezentat pentru prima dată ca solicitant de azil în decembrie 2015, în mijlocul afluxului de peste 1 milion de migranţi care au inundat ţară sub politică “uşilor deschise” privind refugiaţii a Angelei Merkel. I să oferit un loc de şedere într-un adăpost pentru refugiaţi din oraşul Giessen, lângă Frankfurt, şi a solicitat în mod oficial azilul sub un nume fals în ianuarie 2016. Un al doilea bărbat, un student de 24 de ani a fost, de asemenea, arestat în legătură cu acest caz, procurorii considerându-l ca fiind “complice”, deşi nu au dat detalii despre rolul sau în presupusul complot.
Atacuri israeliene au lovit un depozit de arme operat de gruparea libaneză Hezbollah aflat lângă aeroportul din Damasc, au declarat surse de opoziţie siriene pentru Al Jazeera. Martorii au declarat că au avut loc cinci lovituri în apropierea drumului spre aeroportul Damasc, la aproximativ 25 km de capitală în cursul zilei de joi. Televiziunea de stat din Siria a citat o sursă militară spunând că rachete trase de pe teritoriul israelian vizau o zona militară din partea de sud-vest a aeroportului care au provocat explozii. În cursul zilei de joi, militarii israelieni au raportat că au doborât o “ţintă” aeriană pe Înălțimile Golan. Ministrul israelian de informaţii, Israel Katz, a vorbit din Statele Unite, unde s-a întâlnit cu oficialii americani, declarând: “Pot confirma că incidentul din Siria corespunde în totalitate politicii Israelului de a acţiona pentru a împiedica traficul de arme avansate Hezbollah … Desigur, nu vreau să discut foarte mult despre acest incident.” Premierul a spus că ori de câte ori primesc informaţii care indică intenţia de a transfera arme avansate către Hezbollah, vor acţiona. Rami Abdurrahman, şeful Observatorului Marii Britanii pentru Drepturile Omului din Siria a declarat că exploziile au fost auzite în întreagă capitală. Israelul a ţintit în trecut poziţiile Hezbollah din Siria, unde grupurile sprijinite de Iran sunt puternic implicate în lupte.
Ministrul de Externe Boris Johnson a sugerat că Marea Britanie ar putea ocoli Camera Comunelor şi se va alătura Statelor Unite în luarea de măsuri militare împotriva regimului sirian, dacă i se va cere acest lucru, relatează The Independent. Johnson a adăugat că ar fi “foarte dificil să spui nu” dacă administraţia lui Donald Trump ar cere Regatului Unit ajutorul în luarea de măsuri împotriva regimului lui Bashar al-Assad ca răspuns la un alt atac chimic. Întrebat de programul BBC Radio 4 Todaym dacă ar putea avea în vedere luarea de acţiuni militare în regiune, el a răspuns: “Cred că va fi foarte dificil dacă Statele Unite vor veni cu o propunere privind o astfel de acţiune ca răspuns la un atac armat chimic.” Întrebat în continuare dacă un astfel de atac ar necesită aprobarea Camerei Comunelor, Johnson a adăugat: “Cred că ar trebui să fie testată aceasta teorie. După cum am spus, cred că ar fi foarte dificil să spunem nu. Tot ceea ce am afirmat anterior este că Statele Unite au fost clare că nu intenţionează să mai iniţieze alt atac, dar ar putea să-şi reconsidere decizia dacă regimul sirian foloseşte din nou arme chimice, iar orice altceva este ipotetic”.
Mai mulți protestatarii au rănit câteva persoane în urma unor altercații provocate după ce au pătruns în parlamentul macedonean în cursul zilei de joi după ce un etnic albanez a fost ales drept preşedinte al legislativului, relatează BBC. O altercaţie a izbucnit rănind cel puţin 10 persoane, inclusiv liderul social-democraților din opoziție, Zoran Zaev. Protestatarii, susţinători ai partidului VMRO al fostului prim-ministru Nikola Gruevski, solicită noi alegeri. Politica din fosta republica iugoslavă a fost blocată de la alegerile neconcludente din decembrie, însă criza are rădăcini mai adânci, într- un scandal telefonic de acum doi ani. O treime din populaţia Macedoniei este etnic albaneză, iar Zaev a creat o coaliţie cu partidele etnice albaneze, însa încercările sale de a formă un guvern au fost blocate de preşedinte. Naţionaliştii macedoneni protestează pe străzi de când Zaev a încercat să formeze coaliţia. Oamenii care au atacat parlamentul au fost înfuriaţi de decizia coaliţiei de a-l alege pe Talat Xhaferi în calitate de președinte al legislativului, ei temându-se că îmbunătăţirea statutului albanezilor ameninţă unitatea macedoneană. Poliţia a tras grenade cu gaz paralizant pentru a dispersa cei 200 de protestatari şi pentru a permite politicienilor să părăsească clădirea parlamentului. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că a fost şocat de eveniment. “Toate partidele ar trebui să respecte procesul democratic şi să se angajeze în dialog şi nu în violenţă”, a scris el.
Un pasager care a fost evacuat cu forța dintr-o aeronavă United Airlines care urma să decoleze de la Chicago la începutul acestei luni, a primit o înțelegere financiară din partea companiei aeriene în urma incidentului provocat de ofițerii de poliție, informează BBC. Doctorul Dao a fost îndepărtat violent de către ofițerii de poliție din avion, după ce a refuzat să renunțe la locul său în fața angajaților companiei United. Compania aeriană l-a rugat pe Dao să-și părăsească locul pentru a permite celor patru membri ai echipajului să meargă de la Chicago la Louisville, Kentucky, doar că acesta a refuzat, spunând că are pacienți de consultat în următoarea zi. Avocatul lui Dao a declarat că acesta va determina adoptarea unor modificări ce urmăresc îmbunătățirea condițiilor a milioanelor de călători ce aleg să călătorească cu avionul. În urma incidentului, Dr. Dao a suferit o contuzie, nasul rupt și și-a pierdut doi dinți din față într-o experiență pe care avocatul său a numit-o “mai înspăimântătoare și mai ciudată” decât experiențele sale din timpul războiului din Vietnam. În prezent, pasagerilor li se va oferi până la 10.000 de dolari pentru renunțarea la locurile lor, deși experții în domeniul aviației se îndoiesc că multor pasageri li se va oferi într-adevăr o sumă atât de mare.
Primele 100 de zile de președinție al lui Donald Trump se apropie de final, pe măsură ce liderul administrației americane a început promovarea unei puteri executive controversate, relatează CNN. După ce Washingtonul a intrat din nou într-un ”vortex trumpian”, președintele încearcă să lase impresia că administrația lui este una stabilă. În SUA, împlinirea celor 100 de zile de președinție a condus la un prim concert, sâmbătă seară, la Harrisburg, Pennsylvania, care are drept scop reînnoirea legăturii dintre Trump și susținătorii lui loiali care au ajutat la deschiderea drumului către Casa Albă. Evenimentul programat de Casa Albă coincide cu cina corespondenților Casei Albe. Președintele a convocat totodată toți membrii Senatului la un briefing la complexul Casei Albe privind agravarea confruntărilor cu Coreea de Nord, sursele anonime ale Casei Albe între timp vorbind și despre un vot privind abrogarea polticii de asigurări de sănătate, cunoscută drept ”Obamacare”, într-un vot care ar putea avea loc chiar vineri.
Atacurile teroriste din Franța determină susținerea unor cetățeni francezi pentru programul politici promovat de candidata Frontului Național la alegerile prezidențiale, Marine Le Pen, relatează Reuters. FN a declarat că unele atacuri islamiste care au ucis mai mult de 230 de persoane în Franța începând din 2015 ar fi fost împiedicate dacă acest partid ar fi fost la putere, datorită unei platforme care include blocarea unor jihadiști suspectați de francezi și expulzarea celor străini, precum și eliminarea acordului de frontieră al Uniunii Europene. Acest lucru rezonează cu unii dintre alegătorii din Nisa, în care unul din patru au votat pentru Le Pen în primul tur al alegerilor prezidențiale duminică. Descriind orașul ca “martir al terorismului islamist”, Le Pen a declarat în cadrul primului ei miting după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențale, că va reintroduce controlul la frontieră, acest lucru fiind afirmat după fiecare atac, deoarece francezii nu ar trebui să se simtă în siguranță și protejați dacă teroriștii se pot mișca liber, dacă armele pot circula liber.
Ultimul mesaj lăsat de ucigașul Khalid Masood pe serviciul de mesagerie WhatsApp, dezvăluind motivația lui pentru atacul letal în Westminster, a fost descoperit de agențiile de securitate, relatează The Independent. În mesajul transmis, cu doar câteva minute înainte de a începe atacul în urma căruia au murit cinci persoane și alte 50 au fost rănite, bărbatul de 52 de ani a declarat că va provoca jihadul pentru a se răzbuna împotriva acțiunii militare occidentale în țările musulmane din Orientul Mijlociu. Persoana care a primit mesajul a fost cercetată, dar a fost eliberată după ce poliția și MI5 au ajuns la concluzia că nu face parte dintr-un complot și nu avea cunoștințe anterioare despre ceea ce se desfășura pe 22 martie. Accesul la mesajul lui Masood a fost realizat prin utilizarea “inteligenței umane și tehnice”, iar detaliile metodei utilizate nu pot fi dezvăluite din motive de securitate, însă sursele au declarat că au acum expertiza tehnică pentru a repeta procesul în viitor.
Tinerii din Rennes și din alte orașe franceze au ținut mitinguri sau au blocat școli într-un protest împotriva ambilor candidați prezidențiali, într-o campanie marcată “Merităm mai bine”, în orașul din vestul țării ieșind aproximativ 1000 de persoane pentru a scanda “nici Le Pen, nici Macron”, relatează BBC. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a împiedica protestatarii să ajungă în centrul istoric al orașului, un grup de aproximativ 50 de persoane dorind să ocupe stația de cale ferată. În Rennes, între 950 și 1500 de demonstranți au mers în centrul orașului, unde poliția a adus un elicopter pentru a cercetara mulțimea aflată să protesteze. Sondajele de opinie luate de la primul tur realizat duminică sugerează că dl Macron, candidat al mișcării En Marche (”In mișcare”), va învinge cu ușurință pe doamna Le Pen, care a stat temporar ca lider al Frontului Național (FN) pe 7 mai, când va avea loc cel de-al doilea tur. Doamna Le Pen a fost acuzată de sursele UE că ar fi fraudat Parlamentul European de aproximativ 5 milioane de euro (4 milioane de lire sterline, 5.4 milioane dolari SUA), plătind asistenții Frontului Național care nu lucrau cu adevărat pentru deputații europeni.