Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Marina Ghiță
Patru oameni au fost răniți, între care unul grav, duminică seara, în centrul marelui orașul suedez Malmo, în tipul unei deflagrații produse de oameni înarmați care circulau pe un scuter, a declarat poliția, informează Le Figaro. Împușcăturile s-au declanșat cu puțin timp înainte de ora 19:00, pe o stradă din districtul Fosie. Mai mulți martori la scenă- citați de presa suedeză- au evocat o cursă de urmărire între mașina în care se aflau cele patru victime și două scutere. Automobilul urmarit de indivizii aflați pe scutere ar fi derapat de pe traseu și s-a lovit de un copac. Mai mulți indivizi, cu fețele acoperite, ar fi deschis focul asupra vehiculului.La fața locului, poliția a găsit un rănit care a fost dus de urgență la spitalul din oraș. „Alți trei răniți au putut să meargă pe cont propriu la spital”, a declarat poliția locală. Potrivit unor martori intervievați de reporteri ai cotidianuluiSydsvenskan, niște rezidenții i-ar fi transportat pe răniți la spital cu mașinile proprii. “Atacatorii au reușit să scape. O anchetă a fost deschisă pentru tentativă de omor. Nici un suspect nu a fost reținut până acum”, a declarat poliția.
Trei soldați au murit și alți opt au fost răniți, luni, în sud- estul Turcei, zonă cu populație majoritar kurdă, în urma unei explozii care a vizat un autobuz ce transporta personal militar, au declarat surse ale servciilor de securitate și medicale, informează Reuters. Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sunt suspectați că au detonat un dispozitiv exploziv care a fost plantat în drum, au declarat surse de securitate. Până în acest moment, atacul nu a fost revendicat.
Președintele francez, Francois Hollande, a declarat că lagărul de imigranți improvizat, cunoscut sub numele de “Jungla”, din Calais, va fi complet demontat, informează CNN. În timpul unei vizite în nordul orașului, luni, Hollande a afirmat că Franța va efectua o dezmembrare “completă și finală” a taberei, unde mii de imigranți trăiesc în condiții mizere. „De acum obiectivele noastre sunt clare – să garantăm securitatea oamenilor din Calais, să menținem ordinea publică și să asigurăm imigranților și refugiaților condiții umane de trai “, a declarat Hollande. Acesta a afirmat că a venit în Calais pentru a le spune „imigranților disperați” că nu vor rămâne în tabără deoarece „locul lor nu este aici” .Hollande a adăugat că guvernul „îi va proteja atât cât este necesar.” Hollande a declarat că în zonă locuiesc cel puțin 7.000 de imigranți, în conformitate cu cele mai recente cifre, care au fost lansate în luna august.
http://edition.cnn.com/2016/09/26/europe/calais-camp-dismantled-hollande/index.html
Democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump s-au confruntat pentru prima dată, luni, într-o dezbatere prezidențială care ar putea fi clasificată drept una dintre cele mai vizionate și anticipate dezbateri politice din istoria SUA, informează Reuters. Cursa surprinzator de stransă pentru Casa Albă și conflictul imprevizibil dintre programele celor doi bine-cunoscuți adversari politici, a generat un interes larg în întâlnirea cu potențialii alegători. Este de așteptat ca mărimea audienței să conteste recordul dezbaterii prezidențiale de 80 de milioane de persoane care au vizionat întâlnirea din 1980 dintre președintele democrat, Jimmy Carter și republicanul Ronald Reagan. Dezbaterea de 90 de minute va avea loc la ora 21 (GMT marți, 0100), la Universitatea Hofstra din Long Island, New York. Aceasta este prima dintre cele trei dezbateri prezidențiale planificate. Atât Trump, cât și Clinton, care, potrivit sondajelor, sunt unii dintre cei mai puțin apreciați candidați la Casa Albă în istoria modernă, speră să utilizeze dezbaterea pentru a elimina o parte din îndoielile legate de campaniile lor electorale. Volatil, Trump, un om de afaceri și fostă vedetă de televiziune, va avea șansa de a-și recâștiga credibilitatea, în timp ce, precaut, Clinton va încerca să se conecteze în mod direct cu alegătorii care nu au încredere în el, au afirmat analiștii politici.
Grecia a trebuit să treacă printr-o perioadă de austeritate mai dură decât ar fi fost necesar în alte condiții, din cauza poziției populiste a guvernului de stânga a lui Alexis Tsipras, în 2015, a declarat luni Vicepreședintele Comisiei Europeane, Valdis Dombrovskis, informează Reuters. Tsipras, care a preluat puterea în ianuarie 2015, a respins politica de reducere a finanțelor publice solicitate de către creditori în schimbul împrumuturilor de urgență și a inversat unele dintre reformele introduse de guvernele anterioare din Grecia. Pe măsură ce noile împrumuturi au fost înghețate, Grecia a intrat în incapacitate de plată către Fondul Monetar Internațional, în iulie 2015 și a trebuit să introducă controale de capital pentru a preveni colapsul sistemului bancar. „Populismul nu rezolvă problemele. Populismul creează probleme”, a declarat Dombrovskis, la Riga, în cadrul unei discuțiii privind sprijinul tot mai mare acordat partidele populiste în multe țări ale UE. Dombrovskis a declarat că, din cauza politicilor guvernului Tsipras, Greciei s-a aflat în recesiune în 2015 în locul să continue reformele pentru a ajunge la pragul economic de 2,5%.
Un lider local al-Qaeda din Yemen a fost ucis, luni, într-un conflict cu armata, în provincia sudică Abyan, una dintre fortărețele rețelei jihadiste, au declarat surse ale servicilor de securitate, informează Le Figaro. Habibat Abdullah a fost ucis într-un raidorganizat în zorii zilei de luni de către soldați la marginea orașului Loder, spun sursele, adăugând că unul dintre bodyguarzii săi a fost rănit și un alt arestat. Raidul s-a transformat într-un schimb de focuri în urma căruia un soldat a fost ucis și un altul a fost rănit, au declarat aceleași surse. Forțele loiale președintelui yemenit, Abd Rabbo Mansour Hadi, duc, timp de câteva săptămâni, o campanie împotriva grupurilor jihadiste, fapt care le-a permis acestora să preia controlul, la mijlocul lunii august, asupra orașului Zinjibar. Orașul, capitala Abyan, a fost controlat de Al-Qaida timp de luni de zile.
Azerbaidjanul a organizat, luni, un referendum privind prelungirea mandatului prezidențial de la cinci la șapte ani, un pas care, potrivit unui comisar european, va acorda actualului președinte, Ilham Aliyev, o putere fără precedent, informează Reuters. Autoritățile susțin că prelungirea mandatului prezidențial va aduce o mai mare continuitate în procesul de luare a deciziilor, proces vital pentru țară, după ce o scădere dramatică a prețurilor petrolului la nivel mondial a oprit, pe termen lung, creșterea economică a Azerbaidjanului. „Una dintre sarcinile principale ale referendumului este punerea în aplicare a reformelor economice de după stagnarea economică din Azerbaidjan, eliminarea mecanismelor birocratice și crearea unui sistem de guvernare eficient”, a declarat Ali Hasanov, asistentul președintelui pe probleme politice. Cu toate acestea, Comisia de la Veneția, o unitate consultativă a Consiliului Europei și organ de control din care Azerbaidjanul face parte, a declarat că : „Cele mai multe amendamente propuse ar deranjat sever echilibrul de putere prin acordarea de puteri sporite președintelui”. Unii activiști pentru drepturile omului au criticat, de asemenea, alte amendamente propuse, care ar da președintelui puterea de a decreta alegeri prezidențiale anticipate, precum și de a dizolva parlamentul.
