Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Marco Percă, Diana-Alexandra Dumitrescu și Robert Baranov
Autoritățile din Coreea de Sud au prezentat armamentul din dotarea armatei în cadrul unei parade militare care a avut loc în Seul, anunță CNN. Evenimentul, primul de acest fel din 2013, a fost organizat pentru aniversarea a 75 de ani de la fondarea forțelor armate și a avut loc în contextul creșterii tensiunilor din Peninsula Coreeană. Cu această ocazie președintele statului, Yoon Suk Yeol, a lansat un avertisment către Coreea de Nord să nu folosească armamentul nuclear.
Diplomații ruși au început o campanie pentru a cere sprijin pentru obținerea unui nou mandat în cadrul Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite, informează BBC. Rusia a fost exclusă din această instituție internațională în aprilie 2022, în urma invadării Ucrainei. În documentul trimis oficialilor altor state membre ale ONU, reprezentanții ruși au promis că vor găsi „soluții adecvate pentru problemele legate de drepturile omului”. Cu toate acestea, statul eurasiatic a fost acuzat de încălcări ale acestor drepturi atât în teritoriile ocupate din Ucraina, cât și în cadrul propriilor granițe.
Ministrul de Externe al Cubei, Bruno Rodriguez Parrilla, a anunțat că ambasada din Statele Unite ale Americii a fost atacată cu două cocktail-uri Molotov, conform Al Jazeera. Atacul, care nu a provocat victime sau pagube materiale semnificative, a fost condamnat de către oficialii de la Havana și Washington DC. Reprezentanța diplomatică a statului insular a mai fost ținta unui alt atac în anul 2020. SUA și Cuba și-au redeschis ambasadele după reluarea în 2015 a relațiilor diplomatice, care au fost întrerupte în 1961. Cu toate acestea, relațiile dintre cele două state rămân tensionate, Cuba fiind sancționată de către statul vecin în urma unor proteste care au avut loc în iulie 2021.
Diplomați din China, Japonia și Coreea de Sud au ajuns la un acord pentru organizarea unui summit între liderii celor trei state, relatează DW. Summit-urile dintre conducătorii statelor aveau loc anual, însă răcirea relațiilor și pandemia de COVID-19 au dus la încetarea acestora. Reluarea lor are scopul de a atenua îngrijorările autorităților chineze cu privire la consolidarea relațiilor dintre Japonia și Coreea de Sud și reprezintă o oportunitate pentru oficialii de la Beijing să contracareze întărirea relațiilor dintre Statele Unite ale Americii și cei doi aliați regionali ai săi. Decidenții politici de la Tokyo și Seul speră ca prin organizarea întâlnirilor să evite noi conflicte cu China și să obțină sprijinul conducătorilor săi pentru încetinirea programului nuclear al Coreei de Nord.
Ministrul Turismului din Israel, Haim Katz, a călătorit în Arabia Saudită, fiind primul membru al guvernului care vizitează acest stat, informează Al Jazeera. Vizita sa, care durează două zile, a fost prilejuită de participarea la o conferință a Organizației Mondiale a Turismului, organizată la Riyadh. Oficiali ai celor două state au purtat negocieri de normalizare a relațiilor, mediate de către autoritățile din Statele Unite ale Americii. Astfel, Arabia Saudită, cel mai mare și mai important stat arab, ar deveni al șaptelea stat din regiune care recunoaște statul Israel și stabilește relații diplomatice cu acesta.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a promis liderilor statelor din Oceanul Pacific că îi va ajuta în lupta împotriva efectelor încălzirii globale, relatează AP News. Luni a fost prima zi din cadrul summit-ului de 2 zile de la Washington, la care participă mai mulți lideri ai insulelor din Oceanul Pacific, cum ar fi Insulele Cook, Micronezia, Fiji, Noua Zeelandă, Australia, Insulele Solomon și multe altele. Biden a declarat că a luat la cunoștință problemele cauzate de încălzirea globală asupra acestor state. Mai mulți lideri au criticat statele înstărite care nu acționează corespunzător pentru a rezolva problemele de mediu, deși ele sunt cele care contribuie cel mai mult la înrăutățirea situației. De asemenea, Biden a mai afirmat că a solicitat Congresului Statelor Unite ale Americii să ofere aprobarea pentru o investiție de 200 de milioane de dolari pentru consolidarea infrastructurii insulelor din Pacific și pentru pregătirea acestora în cazul unor fenomene meteorologice extreme.
Autoritățile din Eswatini au anunțat că vinerea aceasta vor fi organizate alegeri parlamentare, participarea partidelor politice fiind interzisă, informează Al Jazeera. Regatul Eswatini este ultima monarhie absolutistă de pe teritoriul continentului african. Peste 589,000 de persoane vor alege vineri persoanele care vor ocupa cele 59 de locuri din Parlament. Reprezentanții din Parlament nu dețin multă putere politică, aceștia având doar rol consultativ, regele având drept de veto absolut asupra deciziilor. Alți 10 deputați vor fi numiți direct de regele statului, Mswati al III-lea. Constituția adoptată în anul 2005 pune accentul asupra meritului propriu al candidatului, astfel încât partidele politice nu pot participa direct la alegeri, doar candidați individuali ce nu aparțin nici unei grupări politice.
Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a declarat că va oferi un împrumut de 2 miliarde de dolari Poloniei, cu scopul de a-și moderniza echipamentele militare, conform Deutsche Welle. Oficialii polonezi și-au exprimat dorința de a înlocui echipamentele donate armatei ucrainene cu unele noi, mai performante. Departamentul de Stat al SUA a afirmat că „Polonia este un aliat viteaz al Statelor Unite ale Americii, iar securitatea Poloniei este vitală pentru apărarea colectivă a flancului de est al NATO”. Decizia de a îmbunătăți echipamentele militare a venit în contextul în care Polonia este vecină cu Belarus, un stat aliat Rusiei, acesta fiind un motiv de tensiune la granița celor două state. De asemenea, autoritățile de la Washington au decis să asigure 60 de milioane de dolari din costurile de împrumut. Oficialii polonezi au mai declarat că au decis să cheltuie 4% din PIB pe apărare, dublu față de cifra impusă de alianța militară NATO.
Junta militară de la conducerea statului Burkina Faso a suspendat activitatea publicației franceze Jeune Afrique, relatează CNN. Reprezentanții juntei militare au declarat că au luat decizia de a suspenda activitatea revistei, pe motiv că aceasta a publicat știri „false” care au cauzat tensiune între cetățenii statului și conducerea militară. De asemenea, oficialii din Ouagadougou au acuzat publicația că încearcă să discrediteze armata statului și să „împrăștie haos”. Această suspendare este una dintre multele acțiuni de îndepărtare a statului față de Franța. Tensiunile dintre Burkina Faso și Franța au dus la expulzarea mai multor diplomați francezi din țară, inclusiv al ambasadorului francez. Junta militară a suspendat până acum mai multe publicații franceze cum ar fi Radio France Internationale, France 24 și La Chaine Info, iar doi jurnaliști francezi care lucrau la ziarele Le Monde și Liberation au fost expulzați din țară.
O explozie puternică de la o benzinărie din regiunea Nagorno-Karabah a provocat cel puțin 20 de decese și s-a soldat cu cel puțin 300 de răniți, informează AP News. Autoritățile separatiste din Nagorno-Karabah au informat că explozia a avut loc la o benzinărie aglomerată din Stepanakert, capitala regiunii, la care se opriseră mii de armeni care încercau să fugă din zonă, după ce autoritățile azere au preluat controlul asupra regiunii. Atât autoritățile din Rusia, cât și din Azerbaidjan au oferit ajutor umanitar, elicoptere pentru transportarea răniților și locuri în spitale. De asemenea, autoritățile azere au anunțat că vor trimite 30 de tone metrice de benzină și 34 de tone metrice de combustibil diesel în zonă. În prezent, cauza exploziei a rămas incertă. Reprezentanții guvernului armean au declarat că până în momentul de față au emigrat 13,500 de persoane, aproape 12% din populația regiunii Nagorno-Karabah.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, a afirmat că platforma X, deținută de Elon Musk, reprezintă cea mai mare sursă de dezinformare, conform Deutsche Welle. Oficiala UE a declarat că platforma X, fost Twitter, prezintă cea mai mare pondere a dezinformării per postare. Conform acesteia, platforma de rețele sociale nu a respectat conduitele Uniunii, fapt ce ar putea permite instrumentelor de propagandă rusă să afecteze alegerile parlamentare din Slovacia, programate pentru data de 30 septembrie, și alegerile prezidențiale din Polonia, programate pentru data de 15 octombrie. Jourova a susținut că statul rus dispune de „o armă de manipulare în masă, în valoare de milioane de euro, orientată atât către populația Rusiei, cât și către cetățenii UE și ai restului planetei.”
Președintele Camerei Comunelor din Canada, Anthony Rota, și-a dat demisia după ce a adus elogii unui fost soldat al armatei naziste, relatează BBC. Anthony Rota a cedat în fața presiunilor privind demisia sa, după ce a avut o întâlnire cu prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, deși inițial nu a dorit să se retragă. Un fost soldat în armata nazistă și etnic ucrainean în vârstă de 98 de ani, Yaroslav Hunka, a fost numit de fostul președinte al Camerei Comunelor „un erou”, în cadrul unei vizite efectuate de Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy. Mai mulți politicieni ai Canadei și-au exprimat dorința privind demisia acestuia. Premierul canadian a susținut că „este extrem de îngrijorător că acestea s-au întâmplat”, făcând referire la declarația lui Rota. Acesta din urmă și-a reiterat profundele regrete privind situația creată.
Liderii sindicatelor muncitorești din Nigeria și-au anunțat intenția de a începe o grevă generală pe o perioadă nedeterminată, din cauza creșterilor masive a costurilor de trai, relatează Al Jazeera. Congresul Național Muncitoresc (CNM) și Congresul Uniunilor de Comerț (CUC) și-au anunțat intenția de a declanșa o grevă generală, ca urmare a desființării subvențiilor asupra combustibilului. Greva organizată de cele mai mari sindicate din Nigeria ar urma să înceapă din data de 3 octombrie. Liderii sindicatelor au transmis printr-un comunicat comun că „va fi un blocaj total… până în momentul în care guvernul va accepta cerința angajaților nigerieni și în sine a maselor nigeriene”. Guvernul a cerut sindicatelor să continue negocierile și să nu apeleze la grevă, pentru a nu pune mai multă presiune asupra economiei slăbite a statului african. Președintele, Bola Tinubu, a apărat reformele guvernului susținând că acestea sunt necesare pentru atragerea investițiilor străine. De la venirea în funcției de către Tinubu, inflația Nigeriei a ajuns la 25% și costul pentru combustibil s-a triplat.
Comisia Federala a Comerțului (CFC) din Statele Unite ale Americii a dat în judecată compania Amazon pentru practici ilegale de monopol, relatează Deutsche Welle. Conform CFC, monopolul ilegal practicat de Amazon a dăunat consumatorilor din cauza prețurilor ridicate. Oficialii comisiei susțin că au fost luate acțiuni deliberate de a „îngropa” pe platformă persoanele ce încercau să ofere prețuri sub cele ale produselor companiei. În plus, aceștia au acuzat că produsele Amazon apar mult mai des pe pagină comparativ cu cele ale concurenței. Președinta CFC, Lina Khan, a declarat că „Amazon a folosit tactici punitive și coercitive pentru a menține în mod ilegal monopolul său.” Compania din SUA a lansat un comunicat prin care susține că acuzațiile împotriva acesteia sunt false și că Amazon este pregătit pentru a se apăra în instanță.
