Material realizat de Eduardo Hanes și Beatrice Vieru
Statele Unite au impus noi sancțiuni asupra liderului grupului de mercenari Wagner din Mali, Ivan Maslov, raportează BBC News. Potrivit oficialilor americani, acesta ar fi încercat să obțină echipamente militare pentru a susține Rusia în războiul din Ucraina prin intermediul operațiunilor sale din Mali și din alte țări africane. Departamentul Trezoreriei a declarat că angajații Wagner ar putea încerca să procure mine, drone și radare din regiune. Wagner operează deja de ceva vreme în unele state africane, inclusiv în Mali unde a sprijinit guvernul în lupta împotriva insurgenților islamiști după retragerea trupelor franceze de anul acesta. De asemenea, Statele Unite au acuzat Wagner că a furnizat rachete Forțelor de Sprijin Rapid din Sudan și au alimentat astfel conflictul dintre FSR și armata sudaneză care a izbucnit în acest an.
Partidul Verzilor, FDP și social-democrații cancelarului Olaf Scholz au împărtășit un schimb de replici încinse în această săptămână, pe fondul blocării de către FDP a adoptării unei legi privind încălzirea locuințelor , informează Deutsche Welle. Ministrul german al economiei și protecției climei, Robert Habeck, a invitat parlamentari din toate cele trei partide aflate la guvernare la o întâlnire pentru renegocierea legii, astfel încât să fie soluționate obiecțiile ridicate în cadrul ședințelor plenare. Timp de câteva luni de zile, legea a devenit o sursă permanentă de discordie în coaliția guvernamentală, aceasta presupune ca din anul 2024, toate sistemele de încălzire instalate în clădiri din Germania, să fie în proporție de 65% alimentate cu energie din surse regenerabile. Nemulțumirile au vizat detalii privind costurile și punerea în practică a noii legi, precum și modul în care guvernul a planificat integrarea de noi tehnologii cu potențial de reducere a emisiilor de CO2. Analiștii politici susțin că mișcarea FDP ar fi una bazată pe motive politice, iar criticile din partea partenerilor de coaliție a FDP nu au încetat să apară.
Guvernul portughez a pregătit terenul pentru interzicerea echipamentelor Huawei în rețeaua 5G a statului, relatează Financial Times. Într-un document publicat de consiliului pentru securitate cibernetică al guvernului portughez, a fost prezentat raționamentul pentru o eventuală interdicție a unor echipamente 5G, inclusiv a celor ale Huawei, schițând un plan de restricționare a utilizării echipamentelor considerate ,,cu risc ridicat”. Problema de a permite sau nu grupurilor de telecomunicații să utilizeze echipamente Huawei în infrastructura 5G a devenit o problemă majoră în Europa după presiunile Statelor Unite care doresc interzicerea grupul chinez de telecomunicații din motive de securitate națională. Portugalia a fost una dintre puținele țări din Europa care au ținut piept lobby-ului guvernului american. Publicarea documentului indică o schimbare semnificativă în relația benignă dintre Lisabona și Beijing. Principalele grupuri de telecomunicații mobile din Portugalia sunt Altice Portugal, Nos și Vodafone. Altice Portugal a semnat un acord cu Huawei în 2018 pentru a utiliza furnizorul chinez în cadrul implementării rețelei sale 5G. Consiliul pentru securitate cibernetică a întreprins o analiză detaliată a echipamentelor utilizate în rețelele de comunicații ale statului și a stabilit că unele echipamente 5G au fost considerate de risc ridicat dacă, printre altele, compania care le-a produs a avut legătură cu un guvern sau un sistem juridic care nu avea legislație sau acorduri diplomatice cu Portugalia sau cu UE pentru a proteja datele, securitatea cibernetică sau proprietatea intelectuală.
Etnici sârbi din nordul Kosovo au intrat în conflict cu poliția în timp ce încercau să împiedice preluarea funcției a unor oficiali recent aleși, informează Al-Jazeera. Președintele sârb Aleksandar Vucic a pus armata în ,,stare de alertă sporită” și a ordonat o deplasare ,,urgentă” a trupelor sârbe la granița cu Kosovo. Poliția kosovară a recunoscut că și-a sporit prezența în nord pentru a-i ajuta pe primarii din comunele Zvecan, Leposavic și Zubin Potok să-și exercite dreptul de lucru în cadrul instituțiilor municipale. Protestatarii și-au ridicat mâinile la intrarea în comune în semn că nu se aflau acolo pentru a lua parte la violențe, aceștia au încercat să împiedice intrarea în funcție a unui primar de etnie albaneză desemnat în urma unor alegeri boicotate de sârbii din Kosovo. În Leposavic, aceștia au blocat piața principală cu mașini și camioane, iar cinci dintre polițiștii trimiși să gestioneze situația au fost răniți atunci când protestatarii au aruncat cu pietre și alte obiecte înspre aceștia. Patru vehicule de poliție au fost atacate, iar un vehicul a fost incendiat, în zonă fiind auzite focuri de armă. Cel puțin 10 persoane au necesitat îngrijiri medicale în urma violențelor. Secretarul de stat american Anthony Blinken a condamnat vineri acțiunea poliției kosovare. Nemanja Starovic, secretar de stat în cadrul Ministerului sârb al Apărării, a declarat pentru Al–Jazeera că incidentul a fost o încercare unilaterală a autorităților albaneze de la Pristina de a instala cu forța primari albanezi în cele patru municipalități din nordul Kosovo, unde există o majoritate sârbă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a efectuat o vizită oficială la Veneția pentru a participa la evenimentul de lansare a proiectului noului Bauhaus European, menționează Rai News. Președinta Comisiei Europene a subliniat că Bauhaus European reprezintă o oportunitate de a aduce în prim-plan creativitatea europeană și o modalitate eficientă de a face față actualelor provocări, precum schimbările climatice și tranziția către o societate verde și circulară. Totodată, von der Leyen a specificat în discursul său că „Ucraina poate fi reconstruită, cu sprijinul Uniunii Europene și a comunităților europene, nu doar cum a fost în trecut, ci și cum își doresc tinerii ucraineni, mult mai durabilă, mai incluzivă, și mai frumoasă”. În cadrul vizitei sale, președinta von der Leyen a vizitat și câteva proiecte inovatoare din Veneția care îmbină tradiția și modernitatea, reușind să discute cu mai mulți oficiali și reprezentanți ai comunității locale despre importanța protejării patrimoniului cultural și a dezvoltării durabile în contextul turismului. Noul Bauhaus European este un proiect strategic care combină viziunea majoră a Pactului Verde european cu o schimbare concretă pe teren. O inițiativă care din 2022 prevede crearea unei comunități creative la nivel european, un pas important în direcția unei Europe mai sustenabile și mai creative, în care designul și inovația joacă un rol central în definirea viitorului nostru comun.
Bundestagul german a votat ca trupele țării să rămână în Mali, ca misionari ai păcii, până cel târziu la 31 mai 2024, informează Deutsche Welle. Decizia survine ca o măsură de precauție și ca răspuns la solicitarea Organizației Națiunilor Unite de a continua angajamentul Germaniei în menținerea de stabilității și securității în regiune. Votul a fost susținut de majoritatea deputaților, care au ratificat importanța continuării prezenței militare germane în Mali pentru a combate amenințările teroriste, promova stabilitatea și sprijini procesul de reconciliere în regiune. Totodată, angajamentul Germaniei, ca membră a comunității internaționale, prevede implicarea în securitatea globală, iar prin menținerea trupelor în Mali, aceasta contribuie la eforturile internaționale de combatere a terorismului și promovare a păcii într-o regiune afectată de instabilitate și conflicte. Conflictul din Mali a izbucnit în anul 2012, când două grupuri armate separatiste și extremiste islamice au preluat controlul asupra unor zone din nordul țării, provocând instabilitate și amenințări la adresa securității și stabilității statului african.
Congresul Statelor Unite ale Americii a adoptat decizia de creștere temporară a plafonului datoriei naționale până la data de 5 iunie, evitând astfel o potențială criză financiară imediată, relatează BBC. Măsură temporară oferă o amânare în gestionarea datoriei în contextul în care SUA se confruntă cu o creștere substanțială a datoriei naționale, iar autoritățile trebuie să găsească soluții pe termen lung pentru a limita majoritatea cheltuielilor timp de doi ani. În cadrul unei evaluări a economiei americane, oficialii Fondului Monetar Internațional au specificat că SUA trebuie să facă mai mult pentru a-și reduce datoria publică, care a crescut rapid în ultimele decenii. „Pentru a evita exacerbarea riscurilor negative, plafonul datoriei ar trebui să fie imediat ridicat sau suspendat de Congres, permițând negocierilor asupra bugetului exercițiului financiar 2024 să înceapă serios”, a declarat președintele american, Joe Biden. Experții politico-economici menționează că în lipsa unui acord durabil și a unor măsuri adecvate de gestionare a datoriei, SUA riscă să intre în incapacitate de plată și să se confrunte cu consecințe grave asupra economiei și poziției sale financiare globale. Astfel că eforturile de colaborare și negociere între administrație și Congres sunt de o importanță crucială pentru găsirea unor soluții pe termen lung.
Curtea Supremă din Belarus a respins apelul jurnalistului polono-belarus, Andrzej Poczobut, menținând decizia condamnării sale la închisoare, informează Deutsche Welle. Potrivit instanței din Belarus, Poczobut a fost condamnat la 8 ani de închisoare, pentru că a cerut sancțiuni și întreprins mai multe acțiuni în detrimentul guvernului din Belarus prin intermediul publicațiilor media. Audierea s-a desfășurat cu ușile închise și doar participanții direcți la proces, avocatul și procurorul, printre alții, au putut intra în sala de judecată. “Menținerea pedepsei de 8 ani de închisoare pentru Andrzej Poczobut arată în mod clar rea voință a autorităților din Minsk față de reprezentanții minorității naționale poloneze din Belarus. Solicităm constant eliberarea tuturor deținuților politici și încetarea represiunii”, a declarat Ministrul polonez de Interne, Mariusz Kaminski, pe contul său de Twitter. Poczobut este un membru activist al Uniunii Polonezilor din Belarus – o organizație minoritară poloneză, exclusă în 2005 sub regimul actualului președinte al statului Belarus, Aleksandr Lukașenko. Ca jurnalist, acesta a cooperat cu presa poloneză, fiind reținut în orașul său natal, Grodno, în martie 2021.
Orașul Belem, din Brazilia, a fost desemnat drept locație pentru cea de-a 30-a ediție a COP, Conferința Partidelor din cadrul Convenției Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, programată să aibă loc în anul 2025, relatează France24. Anunțul a fost făcut de președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, care a subliniat importanța strategică a alegerii acestui oraș în contextul crizei climatice care s-a extins la nivel global. „Sunt convins că va fi un mare eveniment. Am participat deja la această conferință în Egipt, în Franța, și toată lumea vorbea despre Amazon. Așa că am spus: «De ce nu țin conferința acolo, ca să știți unde este Amazonul?»”, a specificat Lula despre oferta sa de a găzdui discuțiile anuale, în cadrul unui interviu televizat. Ca gazdă a COP30, orașul Balem va aduna laolaltă mai mulți lideri politici, experți în domeniul climatic, reprezentanți ai societății civile, dar și a sectorului privat din întreaga lume, oferind un cadru propice pentru negocieri și dialoguri în vederea adoptării unor măsuri concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Brazilia a fost aleasă să găzduiască COP în 2019, dar și-a retras oferta la scurt timp după alegerea predecesorului de extremă dreapta al lui Lula, Jair Bolsonaro, care a fost acuzat de-a lungul timpului că a desființat conceptul de protecție a mediului în timpul mandatului său, fiind sceptic în privința gravității problemelor climatice.