Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu
Partidul Social-Democrat (SPD) din Germania l-a nominalizat oficial pe actualul cancelar, Olaf Scholz, drept candidat principal pentru alegerile federale, declară Deutsche Welle. Decizia a fost luată în unanimitate de către cei 33 de membri seniori ai partidului, după ce ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunțat că nu va candida și și-a exprimat sprijinul pentru Scholz. Cu toate acestea, Scholz s-a confruntat cu o popularitate scăzută, fiind considerat cel mai puțin popular cancelar din Germania de la reunificare. SPD se situează pe locul al treilea în sondaje, cu doar 14%, în spatele Uniunii Creștin-Democrate (CDU-CSU) și partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Aceste alegeri anticipate au fost declanșate de colapsul coaliției de guvernare, după ce Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe, Christian Lindner. Alți candidați notabili includ Friedrich Merz (CDU) și Alice Weidel (AfD), cea din urmă fiind prima candidatură oficială pentru funcția de cancelar din partea AfD.
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a amenințat că ar putea provoca căderea guvernului minoritar dacă nu sunt modificate prevederile proiectului de buget, confirmă Euronews. Printre revendicările sale se numără refuzul de a majora taxele pe electricitate și creșterea pensiilor de stat de la începutul anului. Declarațiile sale intervin într-un context politic tensionat, în care Adunarea Națională este divizată între trei blocuri majore: coaliția de stânga, aliații centriști ai lui Macron și partidul său Republican, și Ralierea Națională de extremă dreaptă. Cabinetul lui Barnier nu a dispus de o majoritate clară, iar Franța s-a confruntat cu presiuni din partea Uniunii Europene pentru reducerea deficitului, de la 6% la 5% din PIB în 2025. Le Pen și alți oficiali din partidul său sunt judecați pentru o presupusă deturnare de fonduri europene, procurorii cerând o pedeapsă de doi ani de închisoare și interzicerea candidaturilor politice pentru cinci ani. Guvernul a supraviețuit anterior unei moțiuni de cenzură datorită abținerii Ralierei Naționale.
Guvernele Israelul și Libanul au început să negocieze un acord de încetare a focului, după peste un an de lupte între armata israeliană (IDF) și Hezbollah, informează The Guardian. Propunerea a inclus retragerea completă a IDF-ului din sudul Libanului, mutarea armamentului greu al Hezbollah la nord de râul Litani și preluarea securității în zonă de către armata libaneză și o forță de menținere a păcii ONU, pe o perioadă de tranziție de 60 de zile. Oficialii Statelor Unite coordonează un comitet internațional pentru monitorizarea respectării acordului și garantează sprijin militar Israelului în caz de noi atacuri. Cu toate acestea, Hezbollah nu a fost direct implicat în discuții, iar negocierile nu sunt încă finalizate. Conflictul a început în octombrie 2023, în contextul solidarității Hezbollah cu Hamas. Luptele au escaladat în septembrie 2024, provocând mii de victime în Liban și importante distrugeri. Negocierile au fost întârziate de tensiuni politice și de o decizie a Curții Penale Internaționale privind liderii israelieni. În pofida progreselor, au existat îngrijorări cu privire la securitatea de lungă durată în regiune.
Au început proteste în Islamabad înaintea marșului PTI condus de susținătorii lui Imran Khan, publică Al Jazeera. Islamabad s-a confruntat cu tensiuni semnificative din cauza unui marș organizat de susținătorii Partidului Tehreek-e-Insaf (PTI), care cer eliberarea liderului lor, Imran Khan, încarcerat din august 2023. Protestele au fost motivate de acuzații de fraudă electorală și de nemulțumiri legate de o modificare constituțională recentă ce oferă guvernului control asupra numirilor judecătorești. Autoritățile au închis drumurile, au instituit baraje și au întrerupt accesul la internet mobil, generând nemulțumiri în rândul localnicilor și afectând grav activitățile economice. Comercianții și lucrătorii pe salarii zilnice s-au plâns de pierderi financiare și dificultăți în deplasare. Protestul, condus de soția lui Khan, Bushra Bibi, a atras mii de participanți, în pofida măsurilor restrictive. Guvernul acuză PTI de destabilizare și pierderi economice semnificative, în timp ce cetățenii resimt frustrări din cauza lipsei de soluții politice. Situația evidențiază diviziunile politice și impactul acestora asupra vieții cotidiene din capitala Pakistanului.
Furtuna Bert a cauzat perturbări majore în Regatul Unit și Irlanda, anunță Euronews. Părți din Anglia și Țara Galilor au fost cele mai afectate, cu peste 180 de alerte de inundații active și rafale de vânt de până la 130 km/h. În unele zone, nivelul ploilor a atins 130 mm, determinând revărsarea fluviilor și transformarea drumurilor în râuri. Autoritățile au emis avertismente de pericol iminent pentru viață, în special în apropierea râului Nene din Northampton. Impactul furtunii include pene de curent pe scară largă, afectând peste 30.000 de gospodării și afaceri, în special în Irlanda și nord-estul Angliei. În plus, un bărbat și-a pierdut viața în Hampshire, după ce un copac a căzut peste mașina sa. Locuitorii afectați și-au exprimat nemulțumirea față de măsurile inadecvate ale autorităților în gestionarea situației. Evenimentul, descris ca fiind un „multi-hazard”, ridică noi semnale de alarmă privind legătura dintre astfel de fenomene extreme și schimbările climatice.
