Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu
S-a anunțat începerea discuțiilor formale privind aderarea Ucrainei și Moldovei la Uniunea Europeană, informează Euronews. Reuniunea are loc în Luxemburg, la două Conferințe Interguvernamentale consecutive, cu participarea delegațiilor din Ucraina și Moldova, a Comisiei Europene și a președinției rotative a Consiliului UE, deținută de Belgia. Viceprim-ministrul ucrainean Olga Stefanishyna și premierul moldovean Dorin Recean conduc delegațiile naționale. Această întâlnire simbolică permite Comisiei Europene să avanseze în evaluarea legislațiilor naționale ale celor două țări pentru alinierea cu standardele UE. Cu toate acestea, procesul de aderare este lung și complex, necesitând reforme judiciare, economice și constituționale. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și Charles Michel, președintele Consiliului European, au subliniat importanța acestui pas și dificultățile viitoare. De asemenea, opoziția unor state membre, cum ar fi Ungaria, adaugă complexitate situației.
Mai multe grupuri pentru libertăți civile au inițiat un proces împotriva statului Louisiana, contestând obligativitatea afișării celor Zece Porunci în sălile de clasă, anunță Deutsche Welle. Plângerea, depusă de ACLU, Americanii Uniți pentru Separarea Bisericii de Stat și de Fundația pentru Libertatea de Religie, susține că această măsură încalcă Primul Amendament al Constituției SUA. Guvernatorul, Jeff Landry, a semnat legea H.B. 71, argumentând că Cele Zece Porunci sunt documente fundamentale ale guvernului. Legea prevede ca afișele să fie vizibile în fiecare clasă publică, costurile fiind acoperite prin donații. Superintendentul Educației, Cade Brumley, a criticat ACLU pentru selectivitatea în apărarea Primului Amendament, menționând cenzura discursurilor de către administrația Biden. Reverandul Jeff Simms, unul dintre reclamanți, a declarat că legea promovează favoritismul religios și transmite un mesaj de superioritate religioasă.
Kremlinul a interzis marți accesul pe teritoriul rus pentru 81 de publicații media din Uniunea Europeană, publică Politico. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a motivat măsura ca fiind o reacție la răspândirea „informațiilor false” despre „operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina. Lista publicațiilor interzise include agenții de știri precum AFP din Franța și EFE din Spania, alături de alte canale media din UE, inclusiv Politico. În mai, Consiliul UE a suspendat difuzarea în UE a patru publicații media ruse, acuzându-le de propagandă pro-Kremlin. Aceste publicații sunt Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta, considerate esențiale pentru susținerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și destabilizarea țărilor vecine. Kremlinul a avertizat anterior că interdicțiile asupra presei ruse în UE nu vor rămâne fără răspuns, subliniind că ridicarea acestor restricții ar putea determina Rusia să își reconsidere măsurile.
Sonda lunară Chang’e 6 a Chinei a aterizat cu succes marți în nordul Chinei, aducând primele mostre de roci și sol de pe partea ascunsă a lunii, anunță Deutsche Welle. Aceste mostre sunt esențiale pentru a înțelege diferențele geologice dintre cele două fețe ale lunii. Misiunea, declarată un succes de către Zhang Kejian, directorul Agenției Naționale Spațiale a Chinei, a durat 53 de zile, timp în care sonda a colectat aproximativ 2 kg de mostre, inclusiv rocă vulcanică veche de peste 2 milioane de ani. Președintele Xi Jinping a subliniat că această realizare marchează un pas important în aspirațiile Chinei de a deveni o putere spațială. Mostrele vor fi analizate la Beijing, iar cercetătorii speră să descopere indicii despre activitatea geologică și impacturile meteoritice din trecut. Acest eveniment face parte dintr-o renaștere globală a interesului pentru explorarea spațială, alături de eforturile SUA, Rusiei și Indiei, deși există tensiuni în loc de cooperare internațională. Totuși, colaborarea persistă, exemplificată de cooperarea SUA-Rusia pe Stația Spațială Internațională.
În Kenya, proteste violente au erupt în fața parlamentului în timp ce legislativul discuta o lege pentru majorarea taxelor, declară The Guardian. Poliția a deschis focul după ce măsuri cum ar fi gazele lacrimogene și tunurile cu apă nu au dispersat mulțimea de protestatari. Cel puțin 10 persoane au fost ucise, iar altele au fost rănite grav în confruntări. Protestatarii cer demisia parlamentarilor și a președintelui, contestând măsurile fiscale într-o țară afectată de inflație și alte crize economice. Tinerii au jucat un rol crucial în organizarea protestelor prin activism digital pe platforme precum X și TikTok. Amnesty International a semnalat răpiri ale cel puțin 12 suspecți de participare la proteste. În pofida presiunii și amenințărilor asupra presei, televiziunea KTN a continuat să raporteze despre evenimente. Proiectul de lege a fost adoptat de parlament și urmează să fie trimis președintelui pentru semnare, în ciuda opoziției stradale persistente.
