Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
1. Patru ambarcațiuni aparținând Corpului Gărzilor Revoluției Islamice din Iran au ”hărțuit” o navă de război americană aflată în apropierea strâmtorii Hormuz, potrivit unui oficial al departamentului Apărării SUA, în contextul îngrijorărilor crescute ale oficialilor de la Washington cu privire la comportamentul Iranului în regiunea Golfului Persic și în implicarea sa în războiul din Siria, precizează Reuters. Potrivit oficialului, care a vorbit sub condiția anonimatului, două dintre ambarcațiunile iraniene s-au apropiat până la circa 100 de metri de nava USS Nitze, în ceea ce a fost catalogat drept un incident marcat de ”nesiguranță și neprofeisonalism”. Navele iraniene au practicat ”o abordare la mare viteză și s-au apropiat la o distanță foarte mică de USS Nitze, în ciuda numeroaselor avertismente”, a declarat oficialul american. SUA și statele învecinate Iranului sunt îngrijorate cu privire la activitățile recente ale Teheranului de sprijinire a președintelui sirian Bashar al-Assad, dezvoltarea programului militar balistic, precum și sprijinirea milițiilor șiite care au abuzat civilii din Irak.
2. Guvernul Columbiei și rebelii de orientare marxistă FARC au ajuns la un acord final de pace pentru a pune capăt unui război de peste cinci decenii, care adusese la un moment dat țara în preajma colapsului, informează Reuters. În urma acordului istoric de încetare a unuia dintre cele mai longevive conflicte din lume, Forțele Armate Revoluționare Columbiene (FARC) vor lăsa jos armele și se vor reintegra în viața civilă. Peste 220.000 de oameni și-au pierdut viața de-a lungul conflictului, zeci de mii au dispărut, iar alte câteva milioane și-au părăsit domiciliul din cauza violențelor. Acordul de pace, care a fost negociat în capitala Cubei, Havana, în ultimii 4 ani, a fost primit cu urale și petreceri în capitala columbiană Bogota, urmând a fi supus unui referendum programat pe data de 2 octombrie. Președintele Juan Manuel Santos a declarat, cu ocazia semnării acordului de pace: ”Astăzi pot spune, din toată inima, că mi-am împlinit mandatul pe care mi l-ați încredințat. Columbieni: decizia este în mâinile voastre. Niciodată cetățenii noștri nu au avut la dispoziție cheia viitorului lor”, făcând referire la campania prezidențială din 2014 în care a promis că va obține un acord de pace cu rebelii FARC dacă va fi reales.
3. Liderul nord-corean Kim Jong-un, care a supervizat testul balistic de pe un submarin efectuat la miercuri, a declarat că acesta a reprezentat ”un succes măreț” care a adus țara ”în rândul puterilor nucleare de prim rang”, potrivit agenției de știri oficiale, citată de The Guardian. Coreea de Nord a lansat de pe un submarin o rachetă care s-a deplasat circa 500 de kilometri, fapt care a determinat guvernul sud-corean să recunoască evoluția progresului tehnologic realizat de Phenian.
4. Compania Domino’s Pizza plănuiește să devină prima din lume care să ofere un serviciu de livrare a comenzilor bazat pe drone, după realizarea unor încercări efectuate în Noua Zeelandă, potrivit The Guardian. Producătorul de pizza a realizat o demonstrație de livrare cu drone în capitala Auckland, declarând ulterior că țintește să lanseze un serviciu regulat în acest sens până la sfârșitul lui 2016. Amazon și Google sunt alte două companii care țintesc să efectueze livrări cu drone, iar autoritățile aeriene din SUA, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă au relaxat legislația pentru a permite acest lucru. Directorul executiv al Domino’s Pizza Enterprises a declarat că ”întotdeauna am afirmat că nu are sens să folosim o mașină de 2 tone pentru a livra o comandă de 2 kilograme”.
5. Speranța de viață în Siria a scăzut cu 6 ani în primii trei ani ai războiului civil care a izbucnit în 2011, în urma unui studiu care a relevat că sănătatea populațiilor din țările afectate de revolte sau conflictele provocate în urma ”primăverii arabe” a fost puternic afectată, informează The Guardian. Astfel, speranța medie de viață a scăzut cu aproximativ 3 luni în Yemen, Tunisia și Egipt, între 2010 și 2013, potrivit cercetării publicate în revista de sănătate publică globală The Lancet. Libia a cunoscut o scădere a speranței de viață imediat după revolta în urma căreia a fost răsturnat regimul lui Muammar Gaddafi, însă aceasta a crescut după ce conflictul a încetat. De departe însă, Siria este țara cel mai puternic afectată, în condițiile în care bărbații și femeile aveau o speranță de viață de 75, respectiv 80 de ani în 2010, iar în 2013 aceasta a ajuns la 69, respectiv 75 de ani. De asemenea, mortalitatea infantilă a crescut cu 9,1% în aceeași perioadă, în condițiile în care aceasta scăzuse cu 6% în primul deceniu al secolului 21. Mai mult, profesorul Ali Mokdad, profesor de sănătate globală la Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății la Universitatea din Washington, care a condus studiul, a subliniat că situația este foarte posibil să se fi înrăutățit. ”Cel mai trist aspect este că avem date culese doar până în 2013 și știm foarte bine că războiul s-a amplificat de atunci în Siria, dar și că în Yemen și Libia conflictul continuă de asemenea. Oamenii mor în urma bombardamentelor și luptelor, dar mulți mor și din cauză că nu pot avea acces la servicii medicale, nu pot ajunge la spiale. Copiii nu se alimentează corespunzător, devin anemici, iar această nebunie trebuie oprită cât mai repede”.
6. Copiii africani vor reprezenta aproape jumătate din populația săracă a lumii până în 2030 dacă nu se va face nimic pentru a opri trendurile actuale, susține un raport al Institutului pentru Dezvoltarea de Peste Hotare (ODI), un think tank cu sediul la Londra, scrie The Guardian. În ciuda creșterii economice, unul din cinci copii va trăi în sărăcie din cauza ratelor crescute ale natalității, inegalităților sociale și a lipsurilor generalizate, susține raportul ODI. Primul din cele 17 obiective pentru dezvoltarea sustenabilă elaborate anul trecut în septembrie țintește ”încetarea globală a sărăciei în toate formele sale” până în 2030. În termeni absoluți, numărul copiilor africani care va trăi în sărăcie este previzionat să scadă de la 216 milioane în prezent, la 148 de milioane în 2030. Cu toate acestea, deoarece alte grupuri ies din starea de sărăcie mai rapid, dar și pentru că femeile africane dau naștere în medie la mai mult de 4 copii fiecare, ponderea acestora în rândul sărăciei globale va fi de 43%.
7. Liderul principalului partid de opoziție din Turcia, Kemal Kilicdaroglu, a supraviețuit unei tentative de asasinat, reușind să scape nevătămat după ce asupra sa au fost trase focuri de armă în timp ce efectua o vizită în nordul țării, relatează Al Jazeera. Convoiul în care se afla și Kilicdaroglu a fost atacat de mai multe persoane înarmate în timp ce trecea printr-o pădure aflată în apropierea orașului Artvin. Ministrul de interne Efkan Ala a declarat pentru postul de televiziune NTV că trei soldați care însoțeau convoiul au fost răniți în schimbul de focuri, iar ulterior a fost lansată o operațiune pentru a-i urmări pe atacatori, despre care se crede că sunt membri ai Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK). Gruparea kurdă, care a lansat o serie de atacuri recente în regiune, nu revendicase atacul la câteva ore după producerea acestuia.
8. O criză de testări ale virusului HIV ar putea submina eforturile globale de diagnosticare și tratament ale persoanelor infectate, au avertizat experții Organizației Mondiale a Sănătății, scrie BBC. Aceștia s-au folosit de răspunsurile din sondajele anuale pe care OMS le-a trimis în 127 de țări între 2012 și 2014, cu privire la capacitatea și folosirea testelor de sânge care verifică statusul și sănătatea persoanelor infectate cu HIV. Aceștia au descoperit o serie de lipsuri îngrijorătoare, avertizând că țintele ONU cu privire la combaterea infectării cu acest virus ar putea fi ratate. Țintele fixate pentru anul 2020 susțin că 90% dintre persoanele care trăiesc cu virusul HIV trebuie să-și cunoască statusul infectării, 90% dintre cei diagnosticați ar trebui să primească terapire antiretrovirală, iar 90% dintre acești pacienți tratați ar trebui să aibă o ”reprimare virală durabilă” (o măsură a tratamentului eficient). Cu toate acestea, chiar dacă au fost trimise câte un sondaj pe an în fiecare din cei 3 ani amintiți, doar 43% dintre cele 127 de țări în care acesta a fost trimis au răspuns la toate cele 3 sondaje, 28% au făcut-o în două rânduri, 20% au răspuns la unul singur, iar 7% la niciunul.
9. O echipă de cercetători europeni au anunțat descoperirea unei planete de dimensiuni similare Pământului, care orbitează în jurul celei mai apropiate stele de Soare, acesta fiind o potențială treaptă majoră în misiunea de a afla dacă există viață altundeva în univers, scrie Al Jazeera. Planeta, denumită Prixma b, este localizată la doar patru ani-lumină de Pământ, în jurul stelei pitice roșii Proxima Centauri, potrivit datelor publicate de cercetători în revista Nature. Aceștia, care au colectat date timp de 16 ani, au descoperit planeta cu date de la telescopul Observatorului Sudic European din Chile, prin monitorizarea modificărilor luminii care provin de la stea pentru a determina prezența planetei. Proxima b este estimat a avea o masă de 1,3 ori mai mare decât cea a Pământului, însă orbitează mult mai aproape de stea, înconjurând-o o dată la 11 zile. Însă având în vedere că Proxima Centauri este la rândul său o stea mai slabă decât Soarele, este estimat că planeta proaspăt descoperită se află în așa-zisa zonă propice vieții, unde nu se înregistrează temperaturi nici prea mari, dar nici prea mici, astfel încât atmosfera planetei să permită dezvoltarea vieții și existența apei lichide.
10. După ce prezența forțelor militare ruse la baza iraniană de la Hameadan a fost una de scurtă durată, premierul Turciei a declarat că acestea ar putea opera, ”dacă este necesar în viitor”, de pe baza Incirlik, acolo unde sunt staționate în prezent forțe ale SUA și NATO, informează Business Insider. Potrivit senatorului rus Igor Morozov, ”rămâne să se ajungă la o înțelegere cu președintele turc Erdogan pentru a putea folosi baza NATO de la Incirlik drept bază primară…veți vedea, următoarea noastră bază va fi la Incirlik”. Cu toate acestea, pentru NATO o astfel de decizie ar fi greu de acceptat, chiar dacă Incirlik nu este o bază militară aparținând propriu-zis alianței militare occidentale. În 2014, NATO și Rusia au suspendat orice cooperare militară de ordin civil după anexarea Crimeei de către Moscova, însă pentru operarea bazei de la Incirlik de către orice națiune străină este nevoie înainte de toate de acordul guvernului de la Ankara.
