Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a anunțat că va candida din nou pentru președinție în anul 2024, informează Reuters. Liderul a făcut anunțul prin intermediul unui videoclip, în care a făcut promisiunea de a proteja libertățile americanilor, făcând referire la susținătorii extremiști ai fostului președinte, Donald Trump, membrii ai mișcării „Make America Great Again”. Pentru următorul mandat, liderul a declarat că va continua lupta împotriva eforturilor de a limita asistența medicală a femeilor sau tăierea asigurărilor sociale. Însă, conform unui sondaj Reuters, 44% dintre democrați sunt de părere că Biden, la 80 de ani, este prea în vârstă să candideze. Sondajul a arătat că majoritatea alegătorilor nu vor ca Joe Biden sau Donald Trump să candideze din nou. Cu toate acestea, sondajul Reuters l-a plasat pe Joe Biden cu un avans de 43%, comparativ cu 38% a rivalului său, Donald Trump, în rândul alegătorilor.
Oficiali ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au declarat că una dintre părțile din conflictul din Sudan a preluat controlul unui laborator național de sănătate, conform Al Jazeera. Capturarea laboratorului din capitala Khartoum, care deține material biologic, este considerată o escaladare „extrem de periculoasă” a conflictului de către oficialii OMS. Dr. Nima Saeed Abid, reprezentantul OMS în Sudan, și-a exprimat îngrijorarea legat de faptul că una dintre părțile implicate a preluat controlul laboratorului și a dat afară toți tehnicienii. În contextul unui briefing al Organizației Națiunilor Unite, acesta a confirmat că această capturare reprezintă un risc biologic imens, dat fiind că acolo se află izolate de poliomielită, rujeolă sau holeră. De asemenea, OMS a explicat că expulzarea tehnicienilor și întreruperile de curent din Khartoum pot să ducă la gestionarea incorectă a materialelor biologice care au fost depozitate acolo în scopuri medicale.
Poliția din Turcia a arestat 110 persoane din cauza unor presupuse legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), relatează Al Jazeera. Autoritățile turcești au declarat că deținuții sunt suspectați de finanțarea PKK, dar și recrutarea de membri sau răspândirea de propagandă în numele grupului. Turcia și mai multe state occidentale consideră PKK a fi un grup „terorist”, partidul aflându-se în conflict cu statul turc din anul 1984. Arestările au venit cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale din 14 mai, moment crucial pentru viitorul mandatului actualului președinte, Recep Tayyip Erdoğan. Liderul adjunct al Partidului Democrat al Poporului, Tayip Temel, care este pro-kurd, a declarat că arestările au venit ca urmare a eforturilor lui Erdoğan de a-și asigura al treilea mandat de președinte.
Peste 150 de persoane au fost ucise de către forțele de securitate în Burkina Faso, în contextul unui atac asupra unui sat din provincia Yatenga, conform Associated Press. Purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasani, a declarat într-un comunicat că cel puțin 150 de civili ar fi putut fi uciși și mulți alții răniți în urma violenței. ONU a solicitat o anchetă imediată și imparțială a atacului asupra civililor. Incidentul, fiind unul dintre cele mai mortale atacuri împotriva civililor de către forțele de securitate, a venit pe fondul acuzațiilor tot mai mari împotriva armatei pentru comiterea de abuzuri împotriva celor despre care crede că sprijină grupările jihadiste.
Oficiului Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a cerut autorităților din Singapore să reconsidere execuția unui om acuzat de comercializarea de canabis, informează Deutsche Welle. Tangaraju Suppiah a fost acuzat în anul 2017 de implicarea într-o conspirație de a trafica 1.017,9 grame de canabis, de două ori volumul minim care duce la condamnarea la moarte în Singapore. Acesta a fost condamnat la moarte în 2018 și urmează să fie executat săptămâna aceasta. Statul Singapore a impus una dintre cele mai dure legi antidrog din lume, sugerând că pedeapsa cu moartea este un mijloc eficient de descurajare a traficului de droguri. Purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasani, a declarat că există îngrijorări cu privire la existența unui proces echitabil, solicitând autorităților din Singapore să nu continue cu execuția lui Suppiah.
Diplomații occidentali l-au criticat pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru invazia țării sale în Ucraina în timpul unei sesiuni găzduite de înaltul diplomat al Moscovei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, relatează CNN. Lavrov a condus întâlnirea, intitulată „Menținerea păcii și securității internaționale”, deoarece Rusia deține în prezent președinția rotativă a Consiliului de Securitate. Ultima dată când Rusia a prezidat Consiliul de Securitate a fost în februarie 2022, când și-a lansat invazia asupra Ucrainei. Ambasadorii ONU pentru Statele Unite, Regatul Unit și Elveția au condamnat atacul „neprovocat” al Rusiei prin discursurile lor din cadrul întâlnirii. Astfel, cele trei femei – Linda Thomas-Greenfield, Barbara Woodward și Pascale Baeriswyl – au exprimat critici dure și directe la adresa Rusiei și a lui Lavrov, privindu-l uneori direct pe reprezentantul Rusiei. În deschiderea sesiunii, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat, de asemenea, acțiunile Rusiei.
Liderii statelor europene au solicitat răspunsuri de la Beijing, după ce principalul diplomat chinez de la Paris a pus sub semnul întrebării suveranitatea fostelor republici sovietice, prin comentarii care ar putea submina eforturile reprezentanților Chinei de a fi văzuți ca potențiali mediatori între Rusia și Ucraina, conform CNN. Remarcile ambasadorului Chinei în Franța, Lu Shaye, care a declarat în timpul unui interviu televizat că statele foste sovietice nu au „statut efectiv în dreptul internațional”, au provocat consternare diplomatică, în special în statele baltice. Liderii Lituaniei, Letoniei și Estoniei vor convoca reprezentanții chinezi pentru a cere clarificări, a confirmat ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Oficiali, inclusiv din Ucraina, Moldova, Franța și Uniunea Europeană, au criticat comentariile diplomatului chinez. Lu Shaye a făcut aceste remarci ca răspuns la întrebarea dacă Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia în 2014, făcea parte din Ucraina.
Cinci angajați ai Ambasadei Rusiei în Suedia au fost îndemnați să părăsească țara pentru că erau suspectați de spionaj, informează Euronews. Ministrul suedez de externe, Tobias Billström, a declarat că presupusele lor activități erau „incompatibile” cu statutul lor diplomatic. Billström a afirmat că ambasadorul Rusiei în Suedia, Viktor Tatarintsev, a fost informat despre respectivele expulzări. Serviciul de Securitate Suedez a primit recent o listă cu ofițeri de informații ruși suspectați, potrivit radiodifuzorului suedez SVT. Reprezentanții Suediei au mai expulzat trei membri ai personalului Ambasadei Rusiei în urmă cu un an. De asemenea, liderii Norvegiei au declarat în urmă cu două săptămâni că au expulzat 15 diplomați ruși acuzați de spionaj. Companiile publice de radiodifuziune din Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia au raportat săptămâna trecută, într-o anchetă comună, că reprezentanții ruși au fost suspectați că au spionat în apele Mării Baltice și Mării Nordului folosind traulere de pescuit civile, nave de marfă și iahturi.
Oficialii din Kosovo au făcut un pas important spre aderarea la Consiliul Europei, pe fondul opoziției puternice din partea Serbiei, relatează Euronews. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a „transmis spre aviz” cererea de aderare a Kosovo Adunării Parlamentare, deși nu se știe când va fi pronunțat verdictul. Consiliul Europei este o organizație internațională fondată după al Doilea Război Mondial pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept în Europa. Acesta a instituit Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care protejează drepturile fiecărui cetățean din cele 46 de state care au aderat. Ministrul de externe al Kosovo, Donika Gërvalla-Schwarz, a salutat decizia, declarând că respectiva candidatură a fost aprobată cu o majoritate de două treimi. Kosovo și-a câștigat independența față de Serbia în 2008, deși liderii de la Belgrad încă se opun oricărei recunoașteri internaționale a fostei provincii.
Guvernul britanic a început demersurile pentru evacuarea cetățenilor britanici din Sudan, pe fondul încetării focului timp de 72 de ore, informează The Guardian. Avioane de transport RAF au zburat pe aerodromul Wadi Seidna, la nord de Khartoum, de unde cetăţenii britanici urmează să fie transportaţi în Cipru, care este folosit ca punct de trecere de către armata britanică. Operațiunea implică avioane A400M Atlas, cu o capacitate de până la 200 de pasageri, și C-130 Hercules, cu o capacitate de aproximativ 120. Zborurile către Cipru, care ar trebui să dureze între patru și cinci ore, sunt deschise deținătorilor de pașapoarte britanice și au prioritate grupurile de familie cu copii, persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni medicale. Secretarul de externe, James Cleverly, le-a transmis cetățenilor britanici că trebuie să se îndrepte singuri spre aerodrom și nu se pot oferi escorte. Se crede că peste 2.000 de persoane, mulți fiind cetățeni cu dublă cetățenie, au contactat Ministerul de Externe pentru a părăsi Sudanul de când a izbucnit conflictul în urmă cu 10 zile.
