Material realizat de Gabriela Bujenița și Maria Trușcă
Douăsprezece persoane au fost supuse pedepsei prin biciuire în Afganistan, relatează BBC. Douăsprezece persoane, printre care și trei femei, au fost biciuite în fața a mii de spectatori, pe un stadion de fotbal din Afganistan. Grupul de oameni a fost găsit vinovat de crime morale cum ar fi adulterul, jaful sau întreținerea de relații sexuale cu persoane de același sex. Omar Mansoor Mujahid, purtătorul de cuvânt al regiunii Logar, locul în care s-a desfăușurat pedeapsa, a declarat că femeile au fost eliberate după ce au fost pedepsite, iar o parte dintre bărbați a rămas în spatele gratiilor. Bărbații și femeile au primit între 21 și 39 de lovituri de bici fiecare. Evenimentul a survenit la o săptămână după ce liderul suprem al regimului taliban, Hibatullah Akhundzada, a ordonat judecătorilor să aplice pedepse stricte pentru infracțiuni de acest gen, în conformitate cu interpretarea legii islamice Sharia. Interpretarea legii islamice include execuții publice, amputații publice sau lapidarea, care se definește prin aruncarea cu pietre în cel considerat vinovat.
Liderul opoziției, Anwar Ibrahim, a fost numit prim-ministrul Malaeziei, informează Al Jazeera. Coaliția Anwar Pakatan Harapan (PH) a câștigat cele mai multe locuri la alegerile din weekend, însă niciun partid sau coaliție nu a reușit să întrunească majoritatea parlamentară de 112 locuri, necesară pentru a forma un guvern. De aceea, regele sultan Abdullah Sultan Ahmad Shah a organizat o întâlnire cu Anwar, liderul opoziției, cu Muhyiddin, fostul prim-ministru și actualul conducător al coaliției conservatoare, care s-a clasat pe locul doi în urma alegerilor. La discuții au participat și noii membri aleși ai parlamentului, pentru a-și expune părerile cu privire la cine va conduce noul guvern. După finalizarea întâlnirii, regele l-a numit pe Anwar Ibrahim prim-ministru, jurământul fiind depus la ora 17, la palatul regal. Parcursul politic al noului lider al guvernului a fost unul tumultuos, acesta fiind acuzat în 1998 de corupție și sodomie, ambele considerate infracțiuni în Malaezia. Mii de oameni au ieșit atunci în stradă pentru a-l susține. Cu toate acestea, a fost găsit vinovat și condamnat la închisoare, unde a stat până în 2004. Acuzația de sodomie s-a repetat, urmând ca în 2008 să fie închis din nou, de data aceasta până în 2018.
Guvernul kenyan a oprit exporturile de baobab în Georgia după proteste, prezintă The Guardian. Președintele Kenyei, William Ruto, a ordonat Ministerului mediului și pădurilor să demareze o anchetă cu privire la licența contractantului de a îndepărta copacii. De asemenea, transportul și exportul de baobabi Kilifi în Georgia a fost sistat. Georgy Gvasaliya, antreprenorul străin de origine georgiană, a fost pus sub investigare și anchetat pentru a se verifica dacă deține licența corespunzătoare pentru a scoate copacii din Kenya, în conformitate cu protocolul Nagoya, acord internațional. Situația a luat amploare după raportul The Guardian de luna trecută, în care a fost prezentată îngrijorarea cu privire la tăierea copacilor din regiunea Kilifi, într-un moment în care țara încearcă să recupereze zona împădurită pierdută. Kilifi a experimentat a treia cea mai mare rată de despădurire în ultimele două decenii.
În China a fost înregistrat cel mai mare număr zilnic de cazuri COVID-19 de la începutul pandemiei, în pofida măsurilor stricte, informează BBC. În China a fost înregistrată o creștere a cazurilor zilnice de COVID-19, numărul acestora fiind similar cu cel de la începutul epidemiei. Astfel, un nou record a fost atins ieri, de 31.000 de cazuri, comparativ cu 28.000 câte erau înregistrate în plină pandemie, în aprilie. Guvernul chinez a relaxat restricțiile în urmă cu câteva săptămâni, perioada de carantinare scăzând de la șapte la cinci zile. În raport cu situația actuală însă, oficialii au implementat deja noi condiții pentru magazine, școli și restaurante. Parte din acestea vor fi închise, iar majoritatea copiilor vor trece în regim online. Mare parte a populației Chinei este nemulțumită de modalitatea în care guvernul gestionează criza și se teme de o nouă lovitură în economia țării.
Școlile din Scoția au fost închise în urma protestelor organizate de profesori pentru mărirea salariilor, relatează BBC. Personalul didactic din Scoția a refuzat să predea pentru a participa la prima grevă a școlilor scoțiene din 1980 și până în prezent. Secretarul pentru educație, Shirley-Anne Somerville, a etichetat cererea sindicatelor de mărire a salariilor cu 10% ca fiind „inaccesibilă”. Cosla, convenția autorităților locale scoțiene, a propus o creștere de 6,85% a salariilor, având susținere din partea secretarului de stat. Membrii Institutului Educațional din Scoția (EIS) vor continua protestele atât în fața școlilor, cât și în fața parlamentului scoțian din Edinburgh. De asemenea, EIS însumează peste 80% din cadrele didactice din întreaga țara, astfel acțiunile lor au provocat închiderea majorității instituțiilor de învățământ.
Cinci civili au fost uciși într-un atac cu rachete asupra orașului Azaz din Siria, relatează Al Jazeera. Apărarea Civilă Siriană, cunoscută sub numele de „Căștile Albe”, a declarat că racheta a fost lansată din zone controlate de guvernul sirian și de Forțele Democratice Siriene conduse de Unitățile de Apărare a Poporului (YPG). Atacul cu rachete asupra orașului Azaz a avut loc la scurt timp după un atac cu drone al Turciei asupra YPG alcătuit preponderent din kurzi, precum și după un atac cu rachete al YPG-ului împotriva Turciei și a zonelor controlate de opoziția din Siria, rezultând în moartea civililor de ambele părți. Guvernul Turciei consideră Unitatea de Apărare a Poporului ca fiind filiala siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup desemnat „terorist” în Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană. Amplificarea recentă a tensiunilor dintre Turcia și Siria a survenit în momentul în care președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a amenințat Siria cu o nouă operațiune militară. Liderii Turciei au acuzat Unitatea de Apărare a Poporului și Partidul Muncitorilor din Kurdistan de atentatul cu bombă de la Istanbul din 13 noiembrie, YPG și PKK negând toate acuzațiile.
Un nou raport emis de Salvați Copiii arată că în Burkina Faso un milion de elevi nu pot merge la școală din cauza atacurilor jihadiste, informează Le Monde. Potrivit ONG-ului Salvați Copiii, 5.709 de școli sunt închise din cauza atacurilor teroriste, în special în nordul și estul țării. „Burkina tocmai a trecut pragul dramatic al unui milion de copii afectați de închiderea școlilor din cauza crizei de securitate”, au scris reprezentanții ONG-ul într-un comunicat. Din 2017, grupările islamiste armate au vizat profesorii și școlile din Burkina Faso, invocând opoziția lor față de instituțiile guvernamentale și educaționale occidentale. „Aceste închideri reprezintă aproximativ 22% din structurile educaționale din Burkina Faso. Ele afectează 1.008.327 de studenți”, au declarat reprezentanți ai ONG-ului, citând cel mai recent raport al Secretariatului tehnic pentru educație în situații de urgență. De mai bine de șapte ani, civilii și soldații din Burkina Faso suferă din cauza atacurilor jihadiste din ce în ce mai frecvente, care au provocat mii de decese și au forțat aproximativ două milioane de oameni să-și părăsească casele.
Autoritatea electorală din Brazilia a respins cererea partidului condus de Jair Bolsonaro de a anula o parte din voturile obținute de Luiz Inacio Lula da Silva la alegerile prezidențiale, relatează Le Monde. Curtea Electorală Supremă braziliană nu a răspuns apelului formulat de Partidul Liberal în frunte cu Bolsonaro, care a solicitat anularea unei părți din voturile obținute de contracandidatul său, Lula, în turul doi al alegerilor prezidențiale, invocând existența anumitor disfuncționalități la urnele electronice de vot. Formațiunea lui Bolsonaro a fost amendată cu 23 de milioane de reali brazilieni (4.1 milioane de euro) pentru că a cerut cu „rea-credință” revizuirea rezultatului alegerilor prezidențiale câștigate de rivalul său de stânga. Jair Bolsonaro a dispărut din viața publică de mai bine de trei săptămâni, după anunțul înfrângerii sale împotriva fostului președinte Lula (2003-2010). A revenit public acum câteva zile, fără să-și recunoască în mod explicit înfrângerea, evocând în schimb „sentimentul de nedreptate”.
Duma de Stat din Rusia a adoptat o nouă lege care interzice „propaganda LGBT” în rândul adulților, informează The Guardian. Proiectul de lege adoptat incriminează orice act considerat ca o tentativă de a promova ceea ce guvernul Rusiei numește „relații sexuale netradiționale” – în mass-media, în spațiul public și pe internet. Conform noii legi, persoanele fizice pot fi amendate cu până la 400.000 de ruble, iar organizațiile cu 5 milioane de ruble pentru „propaganda relațiilor sexuale netradiționale”, în timp ce străinii ar putea fi arestați și expulzați din Rusia pe o perioadă de până la 15 zile. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, este așteptat să semneze proiectul de lege în următoarele zile. Activiștii pentru drepturile omului au condamnat joi proiectul de lege. Șeful grupului pentru drepturile LGBT din Rusia, Igor Kochetkov, a declarat că proiectul de lege este o încercare „absurdă” a guvernului de a discrimina în continuare comunitatea LGBT din Rusia.