Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Meda Dragomir și Ilinca Bîrcă
Statele membre NATO au luat noi măsuri preventive cu privire la războiul din Ucraina, informează Euronews. În cadrul ultimei conferințe, oficialii NATO au căzut de acord să consolideze adițional flancul estic cu alte patru noi grupuri de luptă în țările din vecinătatea Ucrainei – România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria – pe lângă celelalte patru grupuri deja poziționate în țările Baltice și Polonia. ,,Astăzi, liderii NATO au hotărât să regândească planul de apărare și disuasiune pe termen lung, pentru a putea face față actualei crize de securitate”, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, după finalizarea ședinței de la Bruxelles. ,,Nu numai ca este o necesitate, dar vom oferi și sprijin suplimentar Ucrainei, vom continua să aplicăm sancțiuni fără precedent Rusiei și vom continua să asigurăm apărare și prevenție”, a adăugat acesta. Ajutorul suplimentar acordat Ucrainei va include, printre altele, sisteme antitanc de apărare aeriană și drone, asistență pentru securitatea cibernetică și sprijin financiar și umanitar.
Corea de Nord a efectuat teste cu rachete intercontinentale interzise, raportează BBC News. Conform autorităților din Coreea de Sud și Japonia, Phenianul a efectuat teste cu rachete intercontinentale balistice (ICBM), pentru prima dată din 2017. Aceste ICBM-uri, concepute pentru trimiterea armelor nucleare, ar putea extinde raza de acțiune a țării până pe continentul american. Statele Unite al Americii, precum și majoritatea statelor din vecinătatea Coreei de Nord, consideră că ultimele teste efectuate reprezintă o escaladare majoră a situației, o ,,încălcare sfidătoare” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate ONU. ,,Ușa nu s-a închis încă pentru o rezolvare diplomatică, dar Phenianul trebuie să înceteze imediat cu acțiunile sale destabilizante”, a declarat Jen Psaki, purtătorul de cuvant pentru Casa Albă.
Autoritățile din Bulgaria au votat împotriva schemei frauduloase ,,pașaportul de aur”, declară Euronews. Membrii Parlamentului din Bulgaria au căzut de acord cu privire la două noi amendamente ce vor pune capăt acordării controversatelor ,,pasapoarte de aur”. Aceste certificate ofereau cetățenie UE străinilor, în schimbul unor investiții substanțiale către corporații din statele membre. Această schemă economică este de mult timp criticată din cauza numeroaselor legături cu infracțiuni sub formă de spălare de bani sau corupție. Începând cu anul 2013, în Bulgaria, cetățenii străini erau nevoiți sa investească aproximativ jumătate de million de euro pentru a primi statutul de rezident permanent. Pe fondul actualului război din Ucraina, Uniunea Europeană a condamnat din nou emiterea de ,,pașapoarte de aur” și a atras atenția asupra modului în care afaceriștii rușii ar putea folosi aceste certificate cu scopul de a scăpa de sancțiunile aplicate Rusiei.
Guvernul din Etiopia a declarat un armistițiu umanitar în zona Tigry, conform Deutsche Welle. Un ,,armistițiu umanitar nedefinit”, cu acțiune imediată, ce va permite accesul populației la pachetele de ajutor, a fost hotărât de către autoritățile din Etiopia, cu privire la zona de conflict din nordul regiunii Tigry. Forțele guvernamentale din Etiopia s-au luptat cu Frontul de Eliberare a Poporului din Tigry în ultimele 16 luni, după ce liderii opoziției s-au separat de Guvern. ,,Pentru a optimiza succesul acestui armistițiu umanitar, Guvernul solicită insurgenților din Tigry să se abțină de la orice alt act de agresiune si să se retraga din zonele ocupate dinvecinătate”, a afirmat Serviciul de Comunicare al Guvernului etiopian. Conform Programului Alimentar Mondial din cadrul ONU, aproximativ 40% din populația din Tigry este, în momentul de față, la limita înfometării.
Germania a dezvăluit măsuri pentru a combate prețurile ridicate la energie, informează Deutsche Welle. Guvernul de coaliție german a fost de acord cu un set de măsuri temporare pentru a ajuta populația să facă față costurilor ridicate ale energiei care au fost exacerbate de invazia rusă a Ucrainei. Măsurile includ o plată unică de reducere a taxei pe energie de 300 EUR (330 USD), o reducere de trei luni a taxei pe combustibil și o reducere de trei luni a costului biletelor lunare pentru transportul public. Guvernul speră să ușureze povara financiară asupra oamenilor care se confruntă nu numai cu prețuri ridicate la energie, ci și cu o inflație în creștere.
Raportul Camerei de Comerț Europene în Hong Kong a constatat faptul că aproape jumătate dintre companiile europene din Hong Kong plănuiesc relocarea, informează CNN. Companiile citează protocoalele extrem de stricte ale guvernului în legătură cu pandemia COVID-19, care le oglindesc pe cele de pe continent. Dintre firmele care intenționează să plece, 25% au spus că se vor reloca complet din Hong Kong în următoarele 12 luni, în timp ce 24% plănuiesc să se mute cel puțin parțial. Doar 17% dintre companii au declarat că nu au niciun plan de relocare pentru următoarele 12 luni. Strategia „zero COVID” a orașului a dus la consecințe grave pentru afaceri și rezidenți, se arată în raportul Camerei Europene de Comerț. „Cel mai mare avantaj” al Hong Kongului este conectivitatea sa globală și proximitatea de China continentală – „a fost aproape complet dezactivat”, a concluzionat raportul.
Tribunalul militar libanez l-a acuzat pe Samir Geagea din Liban pentru violențele din Beirut, relatează Al Jazeera. Politicianul creștin Samir Geagea a fost acuzat de implicare în violențele din octombrie din Beirut, cele mai grave din ultimii zece ani. Un oficial din partidul Forțelor Libaneze (LF) din care și Geagea face parte a declarat că acuzația împotriva lui, precum și ancheta asupra violenței, au motive politice. Judecătorul Fadi Akiki a declarat joi că l-a acuzat pe Geagea în urmă cu două zile, pe baza „noilor informații” referitoare la evenimentele de la Tayouneh, o referire la cea mai sângeroasă violență de stradă din Beirut din ultimii zece ani. Șapte persoane, toți adepți ai grupului musulman șiit Hezbollah, susținut de Iran, și a aliatului său șiit, Mișcarea Amal, au fost uciși în confruntările din 14 octombrie.
Prințul William și-a exprimat „durerea profundă” pentru sclavie în discursul din Jamaica, relatează BBC. Ducele de Cambridge a spus că sclavia este detestabilă, „nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată” și „ne pătează pentru totdeauna istoria”. Anterior, premierul insulei, Andrew Holness, i-a spus viitorului rege că țara sa intenționează să-și urmărească obiectivele ca țară independentă. Vorbind la o cină găzduită de guvernatorul general al Jamaicii, Prințul William a lăudat spiritul insulei care „o face atât de specială”. „În timp ce durerea este profundă, Jamaica continuă să-și construiască viitorul cu determinare, curaj și forță”, a declarat Ducele de Cambridge.
Un bărbat în vârstă de 83 de ani a declarat că urmează să navigheze sâmbătă din San Francisco și să călătorească singur peste Oceanul Pacific până în țara sa natală, Japonia, informează The Guardian. Kenichi Horie, cunoscut și ca „cel mai faimos iahtman al Japoniei”, a devenit prima persoană care a făcut o traversare solo non-stop a Pacificului în 1962. În acea călătorie, era încă un marinar amator de 23 de ani. Horie a pornit din Osaka și a traversat oceanul timp de 94 de zile, înainte de a ajunge în San Francisco. Călătoria a fost considerată pe scară largă ca „o ramură de măslin unică a diplomației postbelice” între puterile Pacificului, a raportat San Francisco Chronicle.
