Material realizat de Maria Pițigoi
Înalți diplomați și oficiali ai Comisiei Europene au acuzat liderii polonezi că împiedică adoptarea legii care urmărește impunerea unei cote de impozitare de minim 15% pentru multinaționale, raportează Politico. Miniștrii de finanțe din UE urmau să dezbată propunerea de lege, care urmărește să elimine paradisurile fiscale și să se asigure că corporațiile multinaționale își plătesc cota echitabilă din impozite. Cu toate acestea, din cauza refuzului persistent al oficialilor Poloniei de a participa, președinția franceză a Consiliului UE a eliminat acest punct de pe ordinea de zi a reuniunii. De când au început discuțiile cu privire la proiectul de lege al UE care va implementa inițiativa, care a fost negociată sub conducerea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, oficialii polonezi au cerut în mod repetat ca rata impozitului să fie legată legal de introducerea unei taxe globale negociate separat pentru 100 cele mai mari companii. Această cerere a fost descrisă drept imposibiliă, riscând să afecteze întregul proces și o poziție pe care polonezii nu au exprimat-o în negocierile OCDE.
Forțele de securitate sudaneze au lansat o represiune feroce în ultimele zile pentru a stopa protestele din țară, anunță The Guardian. Poliția a folosit gaze lacrimogene și a tras focuri de armă împotriva protestatarilor, în timp ce mii de oameni au ieșit în stradă în capitala Khartoum și în orașul geamăn Omdurman. Violența a venit după un răspuns la fel de dur la protestele din weekend. Potrivit medicilor, 113 persoane au fost rănite și una a fost ucisă în ultimele zile. Forțele de securitate au efectuat un val de arestări care au vizat comitetele de rezistență, o rețea de asociații informale care au organizat majoritatea protestelor. „Autoritățile cred că arestările vor avea impact asupra protestelor, dar comitetele de rezistență vor continua să își exercite dreptul de a protesta pașnic, în ciuda presiunii asupra lor”, a declarat Osman Basri, de la Asociația Avocaților de Urgență din Khartoum, adăugând că protestatarii „nu se vor opri până nu vor ajunge la un guvern civil”. Lovitura de stat din octombrie a avut loc la doi ani și jumătate după revolta din 2019, care a dus la căderea dictatorului veteran Omar al-Bashir și a împiedicat trecerea Sudanului la democrație, iar tulburările încă există în țară.
În urma unei audieri privind procedura extinsă a articolului 7, oficialii europeni s-au arătat nemulțumiți față de progresul făcut de Ungaria în materie de democrație și valori europene, informează Euractiv. Articolul 7 descrie procedurile de suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru în cazul unei încălcări a valorilor Uniunii Europene la care țările au aderat. Parlamentul European a declanșat procedura împotriva guvernului ungar pentru încălcarea regulilor și a valorilor UE în 2018. Cu toate acestea, procedura care ar putea face ca Ungaria să-și piardă drepturile de vot în cadrul UE nu a avut niciun rezultat. Aceasta a fost cea de-a treia audiere privind situația Ungariei. Prima audiere a avut loc la 16 septembrie 2019, la aproape un an după ce Parlamentul European a declanșat procedurile prevăzute la articolul 7 împotriva țării.
Liderii Lituaniei au anunțat că țara nu mai depinde de sursele de energie rusești, potrivit Euractiv. Nord Pool, o bursă de energie electrică paneuropeană, a decis să înceteze comercializarea de energie electrică rusească de la singurul său importator din țările baltice, Inter RAO, ceea ce înseamnă că Lituania nu mai importă surse de energie rusești, cum ar fi petrol, electricitate și gaze naturale. „Nu numai că este o piatră de hotar extrem de importantă pentru Lituania în călătoria sa către independența energetică, dar este și o expresie a solidarității noastre cu Ucraina. Trebuie să încetăm să finanțăm mașina de război rusă”, a declarat ministrul energiei, Dainius Kreivys. Acesta a adăugat că Lituania va atinge independența energetică deplină atunci când implementează cu succes sincronizarea, își satisface nevoile de energie electrică prin producția locală de energie verde și devine exportator de energie electrică. Pentru gaze naturale lichefiate, țara a primit mărfuri din SUA. În același timp, producția locală de energie și importurile din țările UE prin interconexiunile existente cu Suedia, Polonia și Letonia acoperă nevoile de energie electrică ale țării. De asemenea, Orlen Lietuva, singurul importator de petrol din Lituania, a refuzat să importe țiței rusesc în urmă cu mai bine de o lună.
Fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon, a fost arestat, relatează Euronews. Potrivit autorităților moldovene, Dodon este cercetat pentru presupusă corupție, trădare, îmbogățire ilicită și „finanțare ilegală a partidelor” și că un total de 10 clădiri și 3 mașini au fost percheziționate în cadrul mandatului, fiind confiscate sume mari de bani și numeroase articole de lux. Fostul președinte urmează să fie reținut pentru 72 de ore. Susținători ai lui Dodon au ieșit în stradă pentru a protesta, în timp ce alții s-au adunat în fața parlamentului Republicii Moldova, în capitala Chișinău, cerând demisia guvernului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că oficialii ruși sunt alarmați de „persecuția” lui Dodon și că „o astfel de practică și persecuție sunt folosite împotriva celor care sunt susținători ai dezvoltării unor relații prietenoase și reciproc avantajoase cu Federația Rusă”.