Material realizat de Cristina-Florentina Dincă și Ana Onea
TITLURILE ZILEI
Premierul Marii Britanii, David Cameron, și-a anunțat demisia după ce publicul britanic a luat decizia importantă de a vota in favoarea ieșirii Regatului din Uniunea Europeană, informează The Guardian. La doar un an de la obținerea unei majorități surprinzătoare în alegerile naționale, Cameron, vizibil emoționat, a declarat că „voința poporului britanic este o instrucțiune care trebuie îndeplinită.” Prim-ministru a militat pentru rămânerea Marii Britanii în familia europeană, argumentând că un Brexit ar constitui un veritabil act de „automutilare economică”. Cameron și-a declarat convingerea cu privire la faptul ca Marea Britanie va fi mai puternică în interiorul UE. În declarația prin care își prezintă intenția de a demisiona, Cameron a subliniat realizările cheie ale guvernului său, inclusiv reconstrucția economică după criza financiară și legiferarea căsătoriilor între homosexuali.
Prim-ministrul scoțian, Nicola Sturgeon, a declarat că este foarte probabil să fie organizat un al doilea referendum, de data aceasta pentru independența Scoției, în contextul în care Marea Britanie a votat favorabil ieșirii din Uniunea Europeană, informează BBC. Sturgeon a subliniat faptul că este inacceptabil democratic ca Scoția să se confrunte cu perspectiva ieșirii din UE, împotriva voinței sale și că, totodată, guvernul scoțian va începe pregătirea legislației pentru a permite astfel un vot de independență. Scoția a votat în favoarea rămânerii Regatului Unit în UE într-un procent de 62%. Comisia de reziliență a guvernului scoțian, care se întâlnește în situații de urgență, a fost convocată pentru o întâlnire vineri. Doamna Sturgeon a declarat că regretă profund divergența semnificativă care există între Scoția și restul Marii Britanii. Vorbind de la reședința sa oficială, Bute House, ea a spus că are de gând să ia toate măsurile posibile pentru a pune în aplicare modul în care scoțienii au votat și pentru a asigura astfel locul Scoției în UE, și pe piața unică, în special.
În urma votului favorabil ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, liderii unor partide islamofobe și anti-migrație din Franța și Olanda au cerut organizarea de referendumuri în țările lor, informează AL Jazeera. Geert Wilders, liderul partidului olandez PVV (Party of Freedom) a declarat vineri că cetățenii țării sale „ar dori să fie responsabili din nou de bugetul propriu, granițele naționale și politica de migrație.” Wilders a declarat că va face cunoscut sub numele de „Nexit” un posibil referendum cu privire la ieșirea Olandei din UE. Acest „Nexit” cosntituie tema centrală a campaniei sale pentru postul de prim-ministru în cadrul alegerilor parlamentare premergătoare din 2017. Cu toate acestea, premierul olandez, Mark Rutte, a declarat că nu a remarcat interes în rândul cetățenilor pentru un regerendum național cu privire la calitatea de membru a Olandei, aceștia înlegând că „este vitală cooperarea Olandei cu celelalte țări într-o piață comună”. Marie Le pen, liderul unul alt partid eurosceptic din UE, Frontul Național, a cerut un referendum în Franța, numindu-l „o necesiatte democratică”. Le Pen este membru al Parlamentului European și va candida la președinția Franței în cadrul alegerilor de anul viitor. Spre deosebire de Marea Britanie, Franța și Olanda utilizează moneda euro și sunt, de asemenea, membri ai spațiului Schengen.
Papa Francisc a folosit termenul „genocid” pentru a descrie uciderea în masă a armenilor de către turcii otomani în 1915, în cadrul unei vizite în Erevan, Armenia, eveniment simbolic care marchează centenarul masacrului, informează The Guardian. Anul trecut, Papa a declarat că sacrificarea armenilor este considerată primul genocid din istoria secolului XX, atrăgând astfel furia Turciei care și-a retras ambasadorul de la Vatican pentru 10 luni. „Din păcate, această tragedie, acest genocid, a fost primul din seria deplorabilă a unor catastrofe ale secolului trecut”, a declarat pontiful. În perioada premergătoare vizitei, Vaticanul s-a abținut de la folosirea termenului „genocid”, în contextul opoziției Turciei, care se teme de potențialele implicații politice și financiare ale folosirii acestui termen. Mulți istorici consideră masacrarea a aproximativ 1,5 milioane de armeni drept un genocid, dar turcii respind termenul și susțin că cifrele sunt exagerate.
Un tribunal thailandez a închis șapte activiști implicați în campania purtată împotriva unui proiect de constituție sprijitit de către forțele armate, care va fi supus unui referendum în luna august, informează Reuters. Autoritățile au arestat 13 persoane, joi, în timp ce acestea împărțeau oamenilor pliante prin care îi îndemnau să voteze împotriva cartei. Șase dintre aceștia au fost eliberați pe cauțiune. Partidele politice de ambele părți ale spactrului politic thailandez au declarat că proiectul de constituție nu este democratic și va consacra puterea militară și slăbirea societății civile. Referendumul va însemna mai întâi de toate revenirea, pentru prima data, la vot a cetățenilor, de când liderul juntei, Prayuth Chan-ocha, a preluat puterea în 2014 printr-o lovitură de stat, care a marcat finalul lunilor de protest ce au paralizat activitatea guvernului.
Mii de eritreeni s-au adunat la Geneva pentru a protesta împotriva actelor de încălcare a drepturilor omului comise de guvern, exprimându-și totodată sprijinul pentru un nou raport al Comisiei ONU care acuză regimul de crime împotriva umanității, informează Al Jazeera. Organizatorii au declarat că mai mult de 10.000 de persoane din întreaga Europă au protestat în fața Oficiului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. Raportul ONU solicită ca liderii din Eritreea să fie judecați de către Curtea Penală Internațională de la Haga. Oamenii se așteaptă ca președintele Eritreei, Isaias Afwerki, și colaboratorii săi apropiați să fie judecați de o instanță internațională sau de orice alt tribunal regional sau național. Sute de refugiați și dizidenți eritreeni au protestat și în capitala etipiană, Addis Abeba, împotriva guvernului autoritar din statul est-african. Refugiații din Eritreea constituie unul dintre cele mai mari grupuri care încearcă să traverseze Marea Mediterană către Europa. Raportul ONU declară că 47.025 de eritreeni au solicitat azil în Europa, în 2015. Conform unor raporte ale organizației Reporters Without Borders, Eritreea se situează mai jos de Coreea de Nord în ceea ce privește restricțiile impuse libertății presei.
Încercările inițiale de a descărca informații din datele de zbor și reportofoanele unui avion EgyptAir care s-a prăbusit în Marea Mediterană luna trecută au eșuat, iar părtile-cheie ale aparatelor de înregistrat sunt trimise în Franța pentru reparații, potrivit oficialilor egipteni și SUA, informează The Guardian. “Plăcile electronice” ale aparatelor de înregistrare vor fi trimise săptămana viitoare la biroului francez de investigare a accidentelor aviatice de lângă Paris. După ce plăcile sunt reparate și curățate, acestea vor fi trimise înapoi la Cairo pentru analiza datelor. Înregistratoarele de zbor cunoscute, de asemenea, și sub numele de cutii negre au fost avariate destul de grav atunci când avionul EgyptAir 804 care zbura de la Paris la Cairo s-a prăbușit în mare, pe 19 mai, toți cei 66 de oameni de la bord murind.
Un tehnician a deschis focul vineri într-un spital universitar turc aflat în capitala Turciei, Ankara, omorând trei persoane și rânind grav o alta, a declarat biroul guvernatorului, scrie Reuters. Atacatorul, care a deschis focul într-o farmacie din complex, a fost capturat de către poliție. Cele trei victime au fost angajați ai farmaciei, conform declarațiilor. Nu au fost date detalii cu privire la motivul pentru care a avut loc acest eveniment și de ce s-a folosit arma, dar agenția de știri cu capital privat Dogan a declarat că a fost o dispută personală. Echipele de poliție au fost trimise la fața locului și securitatea în interiorul spitalului a fost întărită, a spus Dogan.
Columbienii sărbătoresc semnarea unui armistițiu de către guvern și mișcarea rebelă Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), care a pus capăt la 50 de ani de război civil, relateaza BBC. În capitala, Bogota, oamenii au ieșit în stradă , imbrățișându-se reciproc și cântând imnul național. Anunțul este văzut ca fiind unul dintre ultimii pași înaintea semnării unui acord de pace complet, care este așteptat în termen de câteva săptămâni. Cea mai longevivă insurgență din emisfera vestică a lăsat în urmă 220,000 de oameni morți și milioane de oameni strămutați. Președintele Columbiei, Juan Manuel Santos, a declarat anterior că speră să semneze un acord final pană la sfârșitul lunii iulie. Ambele părți mai trebuie încă să stabilească modul în care va fi pus în aplicare, verificat și aprobat acordul de pace în întregimea lui. Președintele a declarat la ceremonia că aceasta a fost o “zi istorică”.
Liderii mondiali din afara UE au început de vineri procesul de ajustare a relației lor cu Marea Britanie, în urma votului prin care s-a hotărât să părăsească Uniunea, ca reacție care a variat de la neliniște până la bucurie abia disimulată la Moscova și Teheran, informează The Guardian. Un oficial militar în capitala iraniană a prezis că Scoția și Irlanda vor fi în curând libere de “regula tiranică a monarhiei, așa-numita Marea Britanie”. Președintele rus, Vladimir Putin, a căutat să respingă sugestiile că Brexit și slăbirea ulterioară a UE au fost jucate în mâinile sale. La Washington, Barack Obama a declarat că Statele Unite respectă decizia poporului britanic și a oferit asigurări că atât Marea Britanie și UE vor rămane “parteneri indispensabil” ai SUA. Guvernul turc a declarat că Brexitul a fost un lucru “rău pentru Europa”. În Teheran, Hamid Aboutalebi, un consilier politic al președintelui țării a scris pe Tweeter că Brexit a creat o “oportunitate istorică” pentru Iran, dar nu a dat detalii despre modul în care țara ar putea beneficia de această situație.