Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Delia Afilipoaie
Armata din Burkina Faso a anunțat revocarea din funcție a președintelui Roch Marc Kaboré Damib, suspendarea constituției, dizolvarea guvernului și parlamentul și a confirmat lovitura de stat, raportează The Guardian. Anterior, Kaboré a fost arestat și reținut de soldați. Aceasta Mișcare a fost condamnată de Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (Ecowas), însă a fost apreciată de grupurile de protestatari din capitală. Armata a declarat că puterea a fost preluată de către un grup necunoscut anterior – Mișcarea Patriotică pentru Salvare și Restaurare (MPSR). Reprezentanții grupării au declarat că au fost constrânși să preia puterea din cauza deteriorării condițiilor de securitate în statul vest african, afectat de violența jihadistă. Lovitura de stat s-a conturat după ce mai multe focuri de armă puternice au avut loc în jurul mai multor barăci militare din țară, totodată țintind și reședința lui Kaboré.
Discuțiile dintre talibani și oficialii occidentali au declanșat o nouă dezbatere despre recunoașterea guvernului afgan, anunță Politico. Reprezentanții talibani au participat la o serie de întâlniri oficiale în Europa pentru prima dată de când au preluat controlul asupra Afganistanului în august. Timp de trei zile, delegația talibană condusă de ministrul de externe interimar Amir Khan Muttaqii, alături de alți oficiali occidentali și reprezentanți ai societății civile afgane, și-au centrat dialogul de la Oslo pe situația umanitară care se deteriorează în Afganistan. Discuțiile din prima zi nu au fost însă lipsite de controverse, reaprinzând dezbaterea cu privire la legitimitatea guvernul taliban. Delegatul taliban, Shafiullah Azam, a declarat la sfârșitul zilei că întâlnirile cu oficialii occidentali au reprezentat „un pas înainte pentru legitimarea guvernului afgan”, adăugând că „acest tip de invitație și comunicare va încuraja comunitatea europeană, Statele Unite ale Americii, precum și alte state, să reconsidere imaginea greșită pe care și-au format-o asupra guvernului afgan.” Anterior, ministrul norvegian de externe, Anniken Huitfeldt, a subliniat că dialogul „nu a reprezentat o legitimare sau o recunoaștere a talibanilor”.
Departamentul de Apărare al SUA a declarat că două portavioane americane au intrat pe teritoriul disputat al Mării Chinei de Sud pentru a executa antrenamente, raportează Reuters. Grupurile de transportatori vor desfășura exerciții, inclusiv operațiuni militare antisubmarin, operațiuni aeriene și operațiuni de interdicție maritimă pentru a întări și augmenta potențialul de luptă. Navele marinei americane navighează în mod regulat în apropierea insulelor din Marea Chinei de Sud, precum și prin strâmtoarea Taiwan, pentru a contesta pretențiile de suveranitate, spre indignarea Beijingului. Marina SUA a raportat că ambele grupări au făcut exerciții alături de marina japoneză în Marea Filipinelor, o zonă care include spațiul maritim situat la est de Taiwan.
Reprezentanții NATO au declarat că vor continua să țină forțele armate în așteptare, consolidând potențialul de acțiune militară din Europa de Est cu mai multe nave și avioane de luptă, și au anunțat o suplimentare a trupelor de pe flancul de sud-est, informează Reuters. În lumina deciziilor anunțate de membrii alianței în ultimele zile, secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că NATO va lua „toate măsurile necesare” pentru a stopa intențiile Rusiei. Această mișcare reprezintă un alt semn conform căruia Occidentul se pregătește ca Rusia să atace statul vecin, după ce a amplasat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina. Până în prezent, NATO deține aproximativ 4.000 de militari în batalioanele multinaționale din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, susținute de tancuri, apărare aeriană și unități de informații și supraveghere. Cu toate că oficialii din Rusia neagă plănuirea unei invazii, reprezentanții de la Moscova apreciază răspunsul occidental drept un prilej pentru a-și susține poziția conform căreia Rusia este ținta agresiunii, nu instigatorul.
Militanții Houthi din Yemen au lansat un nou atac asupra Emiratelor Arabe Unite, conform Washington Post. Reprezentanții Emiratelor Arabe Unite au declarat că forțele militare au interceptat două rachete balistice lansate de militanții Houthi din Yemen, care s-au angajat să-și extindă operațiunile militare împotriva adversarilor din Golful Persic. Atacul a forțat personalul american să se adăpostească în buncărele de protecție de la bază. Ministerului Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis un comunicat prin care a declarat că atacul nu a provocat victime. Acesta a fost al doilea atac pus la cale de gruparea Houthi asupra Emiratelor Arabe Unite din ultima săptămână, reprezentând o extindere rapidă și periculoasă a violenței din războiul civil de șapte ani din Yemen.
Peste 700 de băieți și adolescenți deținuți au fost folosiți drept „scuturi umane” în asediul din închisoarea Ghwayran condusă de kurzi în Siria, informează The Guardian. În timpul celei de-a cincea zi a asediului din jurul închisorii situate în orașul Hasakah, prizonierii Statului Islamic s-au mutat într-un cămin care găzduiește băieți, în încercarea de a preveni un atac al forțelor Kurde. Liderii Forțelor Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi, au declarat că incidentul s-a soldat cu mai multe victime, incluzând decese și persoane rănite, în rândul copiilor și adolescenților prizonieri. Organizația Salvați Copiii, care a oferit sprijin deținuților în ultimii trei ani, a cerut reînnoirea eforturilor de repatriere a băieților, dintre care mulți sunt originari din afară Siriei. Aceștia au fost prinși de ascensiunea și căderea așa-numitului califat în timp ce erau copii. Mulți dintre băieți ar fi fost încadrați în rândurile armatei de copii folosite de liderii Statului Islamic drept ,,carne de tun” sau sabotori care s-ar putea infiltra mai ușor în zonele civile.
Un tânăr înarmat a murit după ce a ucis o persoană și a rănit alte trei, în urma unui atac care a avut loc într-o sală de curs a Universității Heidelberg din sud-vestul Germaniei, relatează Euronews. Tânărul suspectat, în vârstă de 18 ani, era un cetățean german fără antecedente cunoscute. Acesta studia biologie în cadrul universității. Poliția din Mannheim le-a cerut oamenilor să evite zona Neuenheimer Feld din Heidelberg, printr-o postare pe rețeaua de socializare Twitter. Avertismentul a fost ridicat după ce polițiștii au emis o actualizare în care afirmă că nu mai exista niciun pericol la fața locului. Biroul de presă al universității a refuzat să ofere detalii despre atac. Oficialii de securitate declară că indiciile inițiale nu susțin teoria conform căreia atacul a fost motivat politic sau religios. Motivul exact al atacului este încă investigat, însă se cunoaște faptul că suspectul a suferit în trecut de o boală psihologică. Suspectul i-a trimis un mesaj telefonic tatălui său cu puțin timp înainte de a porni atacul armat, în care a menționat că „oamenii vor fi pedepsiți”. Trupul său a fost găsit afară, împreună cu două arme de foc pe care le achiziționase recent din străinătate și aproximativ 100 de cartușe de muniție.
Comisia Europeană i-a propus Ucrainei o potențială finanțare în valoare de circa 1 miliard de euro, considerând că ajutorul financiar va îndemna statul să acționeze rapid, pe fondul creșterii tensiunilor care se profilează cu privire la invazia rusă, raportează Politico. Aceasta mișcare reprezintă cea mai recentă încercare a aliaților europeni de a-și arăta sprijinul pentru Ucraina. Cu toate acestea, nu este clar cât de repede ar putea ajunge banii la Kiev, întrucât propunerea trebuie să primească aprobare atât din partea statelor membre, cât și a Parlamentului European înainte de a fi finalizată. Finanțarea, care ar putea ajunge la 1,32 miliarde de euro, cuprinde o serie de granturi despre care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis că vor ajuta Ucraina să-și consolideze forțele de apărare împotriva amenințării rusești. Dacă va fi aprobat, a adăugat ea, uniunea ar putea începe „plata rapidă” către Ucraina a 600 de milioane de euro. Un oficial al Comisiei a subliniat că întregul pachet reprezintă bani „noi” pentru Ucraina, care ar fi ușor accesibili. Acesta a mai declarat și că Von der Leyen acționează rapid tocmai pentru a transmite un mesaj puternic Rusiei.
Guvernul federal i-a îndemnat pe cetățenii australieni din Ucraina să părăsească țara imediat, actualizându-și sfaturile de călătorie din cauza „riscului crescut de conflict armat”, anunță ABC. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Afaceri Externe și Comerț a declarat că actualizarea a survenit pe baza faptului că posibilitatea guvernului de a oferi asistență consulară ar putea fi afectată de orice modificare adusă securității naționale. Mai multe înțelegeri au fost puse la cale pentru a scoate membrii familiei diplomaților australieni din Kiev, păstrându-se doar personalul esențial în ambasada Australiei. Anterior, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a ordonat familiilor întregului personal american de la ambasada din Ucraina să părăsească țara, pe fondul temerilor unei invazii ruse. De asemenea, și Marea Britanie a declarat retragerea unor diplomați de la ambasada să de la Kiev. Cu toate acestea, Ministerul rus de Externe a catalogat statele NATO ca fiind responsabile pentru escaladarea tensiunilor în jurul Ucrainei, prin dezinformare.
Uniunea Europeană și-a atras o serie de critici pentru lipsa de acțiune împotriva represiunii opoziției din Cambodgia, conform Deutsche Welle. De la dizolvarea Partidului pentru Salvarea Națională din Cambodgia (CNRP) în 2017, guvernul premierului Hun Sen a arestat sute de activiști ai opoziției. Potrivit estimărilor înaintate de Human Rights Watch, există, în prezent, circa 68 de persoane afiliate CNRP în închisoare, în timp ce 90 au fost eliberate pe cauțiune, iar alte trei persoane au murit în arest. Conform datelor Amnesty Internațional dintr-un raport pe luna noiembrie a anului trecut, cel puțin 126 de persoane afiliate CNRP au fost chemate în instanță pentru că le-au fost intentate procese ,,motivate politic”. Purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene, Peter Stano, a declarat că oficialii de la Bruxelles au monitorizat îndeaproape procesul lui Kem Sokha și reluarea procedurilor judiciare.
