Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Theodora Cristea si Mircea Andrei Cuciureanu
Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri prin care au decis oprirea exportului de vaccinuri împotriva Covid-19 către statele care prezintă o rată de vaccinare mai mare decât cea a Uniunii Europene, măsurile fiind luate cu scopul de a distribui dozele de vaccin care au fost negociate inițial de către statele membre, raportează Reuters. Această hotărâre vizează producătorii care nu și-au împlinit promisiunile contractuale, „protagoniștii” acestor dispute fiind, până în acest moment, companiile farmaceutice Johnson & Johnson și AstraZeneca. Măsurile pot fi implementate numai în cazul nerespectării cantităților stabilite inițial, furnizarea fiind monitorizată din 3 în 3 luni. De asemenea, livrarea de doze de vaccin către țări producătoare, precum Statele Unite ale Americii și Regatul Unit, a fost suspendată momentan. Evitarea restricțiilor de export prin intermediul unui al treilea stat este de asemenea interzisă.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a confirmat angajamentul Statelor Unite față de reconstruirea și consolidarea alianței NATO, acesta fiind interpretat ca un moment vital pentru dezvoltarea alianței transatlantice, mai ales din pricina evoluției ultimilor 4 ani, în care Washingtonul definea alianța drept „învechită și plină de diviziuni”, conform Reuters. După cei 4 ani de mandat ai fostului președinte american Donald Trump, liderii europeni primesc schimbarea de atitudine cu brațele deschise, informând, printr-o declarație oficială, că NATO rămâne în continuarea punctul focal al unei relații de lungă durată între SUA și Europa. Cele mai importante subiecte adresate de oficialul american au fost creșterea puterii militare a Chinei, încercările Rusiei de a destabiliza Vestul Europei, precum și alinierea și loialitatea Turciei față de alianța transatlantică.
Comisia Europeană a propus aprofundarea relațiilor economice cu Turcia, deschizând astfel calea către revigorarea relațiilor dintre Ankara și cel mai mare bloc comercial din lume și inițiind aplicarea unor sancțiuni dure în cazul acțiunilor ce se desfășoară împotriva intereselor organizației internaționale, informează Al Jazeera. Aceasta este o situație benefică pentru ambii actori internaționali și poate duce la modernizarea și extinderea uniunii vamale stabilite între aceștia. Din raportul Comisiei reiese și planul Uniunii Europene de a oferi sprijin financiar statului turc pentru ajutorul oferit milioanelor de imigranți sirieni. Cu toate acestea, scenariul propus este valabil doar în cazul în care Turcia va pedepsi abuzurile frecvente asupra drepturilor omului, ce se petrec pe plan intern, și dacă vor da dovadă de mai multă flexibilitate în gestionarea cazului insulei Cipru și a exploatării hidrocarburilor din estul Mării Mediterane.
Președintele rus, Vladimir Putin, a fost vaccinat în decursul zilei de marți cu unul dintre cele 3 vaccinuri rusești, acțiunea desfășurându-se în privat și nefiind specificate informații referitoare la serul utilizat, relatează The Tribune. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, motivează misterul din jurul vaccinării liderului politic declarând: „toate cele trei vaccinuri rusești și-au dovedit eficacitatea și fiabilitatea”. În ciuda faptului că Rusia este o țară ce produce mai multe tipuri de vaccin împotriva Covid-19, campania de administrare a acestora a fost dezamăgitoare, vaccinându-se, până în prezent, doar 4 milioane de locuitori din cei 144 de milioane ai statului cu capitala la Moscova. De la începutul pandemiei au fost raportate peste 4.4 milioane de cazuri de coronavirus și peste 95 de mii de decese în statul estic, dar, cu toate acestea, scepticismul legat de acest subiect atinge cote impresionante în rândul cetățenilor ruși.
Exit Poll-ul de la alegerile parlamentare din Israel nu a indicat niciun câștigător clar, însă partidul condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu beneficiază de un avantaj minimal. Cu toate acestea, diferențele sunt încă prea mici pentru a clarifica situația politică din stat, conform Al Jazeera. În urma celui de-al patrulea rând de alegeri parlamentare din ultimii doi ani, atât viitorul politic al liderului israelian, cât și direcția în care se îndreaptă statul cu capitala la Ierusalim rămân incerte. În momentul de față cele două tabere care se luptă pentru majoritatea parlamentară sunt: coaliția condusă de actualul prim-ministru, formată din partidele religioase de dreapta, și coaliția condusă de liderul opoziției, Yair Lapid, formată din partide progresiste și seculare. Majoritatea poate fi decisă de formațiunea de extremă dreapta Yamina, condusă de fostul ministru al apărării, Naftali Bennett. Nealinierea acestei grupări politice la una dintre alianțe poate duce la continuarea incertitudinii pe scena politică israeliană și, cel mai probabil, la încă un set de alegeri parlamentare.
Rusia și China au condamnat sancțiunile primite din partea țărilor vestice, după ce Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite și Canada au ,,pus pe lista neagră” un număr de oficiali chinezi din motive de încălcare a drepturilor minorităților Uighur, raportează BBC. Atacul comun a venit în timpul vizitei Ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, la Guilin, în sudul Chinei, unde a declarat că ,,deciziile unilaterale ale Uniunii Europene” ar fi ,,distrus legăturile cu Rusia”. Wang Yi, ministrul chinez, a afirmat că era interferențelor în afacerile interne ale Chinei ar fi ,,încheiată definitiv”. Decizia luată zilele trecute reprezintă prima inițiativă a UE de a impune noi sancțiuni pentru pedepsirea abuzurilor aduse la adresa respectării drepturilor omului asupra Chinei din 1989, de pe vremea protestelor din Piața Tiananmen. Grupurile care luptă pentru drepturile omului în China afirmă că autoritățile au arestat peste un milion de uighuri în ultimii ani, deținându-i în condiții pe care statul definește drept facilități de ,,reeducare”. Sancțiunile împotriva Rusiei vizează anexarea peninsulei Crimeea din 2014, conflictul din estul Ucrainei, acuzațiile implicării în alegerile prezidențiale americane din 2016, precum și atacurile împotriva fostului spion Serghei Skripal și a militantul Alexei Navalny. Acuzațiile au fost negate de către ambele țări.
Arabia Saudită a propus un plan de pace pentru a pune capăt celor aproape 6 ani de război din Yemen, conform BBC. Planul anunțat în Riyadh de către Ministrul de Externe, prințul Faisal bin Farhan, include atât un acord de încetare a focului supravegheat de către ONU și încheiat între guvernul Yemen, susținut de Arabia Saudită, și rebelii Houthi, susținuți de Iran, cât și redeschiderea unor legături maritime și aeriene și începerea negocierilor de natură politică. Rebelii Houthi au declarat că această ofertă ,,nu aduce nimic nou”, întrucât nu propune ridicarea în totalitate a blocadei aeriene și maritime în vigoare în Sanaa și Hudayah. Grupul va continua discuțiile cu Arabia Saudită, Statele Unite și mediatorul Oman pentru a ajunge la un un acord de pace.
Președintele SUA, Joe Biden, a solicitat aplicarea unor măsuri ce vizează controlul armelor, ca urmare a celui de-al doilea conflict armat în mai puțin de o săptămână, afirmă Deutsche Welle. Președintele american a adresat o declarație televizată în care a îndemnat legislatorii să creeze reguli mai stricte cu privire la controlul armelor în urma unui atac care a avut loc luni la un supermarket din Colorado, unde un bărbat înarmat a omorât zece oameni – cel mai recent dintr-o serie de astfel de evenimente din Statele Unite. Biden a declarat că ,,armele de asalt ar trebui interzise” în SUA și ca breșele din sistemul de verificări ar trebui închise. ,,Aceasta nu este și nici nu ar trebui să fie o problema partizană. Este o problema americană. Va salva vieți. (…) Și trebuie să acționăm.” Măsurile de control reprezintă una din promisiunile lui Biden din timpul campaniei electorale pentru președinție, însă rămâne de văzut dacă va reuși să obțină suficient sprijin în Congres.
Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a adoptat o rezoluție prin care a solicitat acces echitabil și ieftin la vaccinurile împotriva Covid-19, raportează Reuters. Textul, susținut de peste 130 de state membre și adoptat prin consens la forumul din Geneva, susține dreptul statelor de a folosi flexibilitatea regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) cu privire la proprietatea intelectuală pentru vaccinurile împotriva coronavirusului. India și Africa de Sud au propus OMC să renunțe la reglementările de brevetare în timpul pandemiei, pentru a permite producătorilor să fabrice vaccinuri, afirmând că ,,toate instrumentele de combatare a pandemiei sunt bunuri publice globale”. Diplomații OMC se vor întâlni miercuri pentru a discuta propunerea de suspendare a brevetelor, însă observatorii se îndoiesc că aceasta va avea succes, întrucât membrii mai înstăriți au blocat mai devreme, în această lună, o moțiune similară ce viza creșterea producției de vaccinuri pentru națiunile mai sărace.
Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a aprobat începerea investigațiilor pentru crimele de război din Sri Lanka, săvârșite în timpul conflictului civil de 37 de ani, informează Deutsche Welle. De asemenea, Consiliul a aprobat o rezoluție prin care își propune să adreseze ,,militarizarea accelerată a funcțiilor guvernamentale civile”, ,,eroziunea independenței puterii judiciare” și “marginalizarea sporită” a minorităților tamile și musulmane. Rezoluția cere o întărire a sistemelor de monitorizare și raportare a respectării drepturilor omului în Sri Lanka, mai ales după eșecul statului de a da dovadă de responsabilitate și reconciliere în urma atrocităților comise în războiul finalizat în 2009. Rezoluția a trecut cu 22 de voturi pentru, 11 contra, inclusiv China și Pakistan, și 14 abțineri, printre care și India. Delegatul din Sri Lanka a denunțat rezoluția ca fiind motivată politic, reiterând cuvintele Ministrului de Externe Dinesh de la începutul sesiunii de consiliu de luna trecută. ONU a îndemnat Colombo, cel mai mare oraș din Sri Lanka, să reevalueze Actul de Prevenire a Terorismului (APT), întrucât acesta pare să vizeze în mod incorect dizidenții și minoritățile. Saptămâna trecută, Președintele Gotabaya Rajapaksa a anunțat noi măsuri de ,,de-radicalizare” a extremiștilor religioși sub APT, conform cărora oricine ar fi suspect de ,,acte violente sau de neconcordanță religioasă, rasială sau comunală” ar putea fi reținut.
