Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Roxana Zafiu
TITLURILE ZILEI
Alegătorii din Marea Britanie au votat în cadrul unui multașteptat referendum, care a paralizat scena politică din Regatul Unit, însă a fost urmărită cu atenție de liderii Uniunii Europene, cât și de principalul aliat al britanicilor, Statele Unite ale Americii. Primele rezultate publicate indică un rezultat strâns, însă tabăra ”Brexit” pare a fi favorită ca urmare a unor prestații peste așteptări în câteva regiuni. Despre primele rezultate preliminare și evenimentul pe larg, puteți citi AICI.
O tornadă a ucis 51 de persoane în estul Chinei și a rănit alte persoane. Agenția oficială de știri ,,Xinhua’’ precizează faptul că tornadele însoțite de ploi torențiale și grindină a lovit provincia Jiangsu, în această după-amiază, conform BBC. Casele în orașului Yancheng au fost distruse, iar inundațiile în unele părți din sudul Chinei au ucis 22 de oameni la începutul acestei săptămâni. Tornadele au produs pagube materiale, astfel au fost răsturnate vehicule, copacii au fost rupţi şi stâlpii de iluminat au fost dărâmaţi. În urma inundațiilor din sudul Chinei aproape 200.000 de oameni au rămas fără adăpost. Pierderile economice cauzate de inundații sunt estimate la 2,7 miliarde yuani. Premierul Chinei, Wang Yang, a spus că ţara sa se confruntă cu aceste condiții meteorologice volatile ca urmare a influenței fluviului El Nino.
O persoană înarmată a deschis focul într-un complex cinematografic german, relatează CNN. Atacatorul a intrat mascat în cinema cu o pușcă cu puțin timp înainte de ora locală 15, a spus Peter Beuth, ministrul de Interne. Incidentul a avut loc în Viernheim, lângă Frankfurt, în vestul Germaniei. În urma atacului 25 de persoane au fost rănite. Beuth a declarat că ,, au existat ostatici în imediata apropiere a individului, însă el a fost împușcat mortal de forțele speciale”. Acest cinema face parte dintr-un complex comercial mare Rhein Neckar Zentrum Vienheim, găzduiind 20.000 de vizitatori pe zi. Motivul atacului rămâne incert, poliția a avertizat în repetate rânduri că Germania ar putea fi vizată de către ISIS. Germania a absorbit mai mult de 1 milion de refugiați, și sunt îngrijorări cu privire la posibilitatea existenţei de celule ISIS în țară.
Guvernul yemenit a semnat astăzi un acord, războiul sângeros de cincisprezece luni luând sfârşit, prin retragerea șiitilor de pe teritoriile rebelilor pe care le controlau, relatează Le Monde. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon din Kuweit, propune un plan guvernului care să menţină unitatea națională ,, nu putem discuta despre aranjamente politice înainte ca poliţia să se retragă, să restituie armele și să le predea instituțiilor statului care au legitimitate asupra lor. ” Mediatorul ONU pentru pace, Ismail Ould Cheikh Ahmed, susține că ,,viitorul parteneriat politic trebuie să fie între partidele și grupurile politice care nu au miliție”. Acest plan prevede mecanisme de securitate, în conformitate cu Rezoluția 2216 a Consiliului de Securitate al ONU din aprilie 2015, precum și formarea unui guvern de unitate națională. Rezoluția prevede retragerea rebelilor din zonele pe care le controlează încă din 2014, restituirea armelor grele și înarmarea instituțiilor de stat de către guvernul președintelui Abd Rabbo Mansour Hadi, recunoscut de comunitatea internațională, dar care a fost alungat din capitala Sanaa. Guvernul din Kuweit îi acuză pe rebelii și aliații lor că vor să împiedice desfăşurarea acestui acord. Rebelii care controlează încă zone mari din Yemen, inclusiv Sanaa, au cerut miercuri ca o condiție prealabilă, numirea unui șef de stat prin consens pentru a conduce această țară. Cu toate acestea, guvernul subliniază faptul că Hadi este președintele legitim al Yemenului și ca atare el va conduce tranziția politică în urma încheierii unui acord de pace.
Războiul din Yemen s-a desfăşurat între forțele pro-Hadi susținute de o coaliție arabă, şi între șiiți acuzaţi că au legături cu Iranul și cu forțele loiale ale fostului președinte Ali Abdullah Saleh. În urma conflictului 64.000 de oameni au murit și 30.000 de persoane au fost rănite. Lupta a afectat grav civilii și a provocat, potrivit ONG-urilor, o “catastrofă umanitară”.
Parizienii s-au adunat astăzi în Piața Bastilliei, protestând faţă de faţă de proiectul de lege privind piaţa muncii, sub supravegherea poliţiei care a arestat 85 de oameni înainte de începutul manifestaţiei de la Paris, potrivit „Le Monde“. În Franţa, sindicatele care se opun noii legi a muncii protestează din nou având în vedere tensiunile sociale şi ameninţările teroriste. Iniţial guvernul a interzis această manifestaţie, dar ulterior a revenit asupra interdicţiei. Deşi fost anunțată o interdicție a demonstrațiilor care a avut loc ieri, cu toate acestea guvernul a renunţat la această decizie câteva ore mai târziu din cauza presiunii sindicatelor şi a unor politicieni. Ar fi fost un eveniment inedit, care a avut loc ultima dată în 1962 dacă autorităţile franceze ar fi interzis manifestaţia, din motive de securitate aşa cum au precizat. Astfel mai mult de 2.000 de ofițeri de poliție vor fi mobilizaţi pentru a lua toate măsurile necesare în cazul în care apar violenţe. Începând cu ora 14:00 a avut loc marşul, deşi inițial sindicatele au vrut să meargă la Bastille a Nation, evenimentul a fost întrerupt din cauza unor conflicte. Demonstranții vor marșălui timp de 14 ore pe o distanţă de 1,6 km, plecarea va fi din faţa Bastillei, se vor învârtî în jurul Bassin de l’Arsenal și apoi se vor reîntoarce la faimoasa piață. Protestatarii au cerut retragerea legii muncii, activiştii au ridicat barierele taxelor din Bandol în această dimineață. Conflictele între sindicalişti şi studenţii au fost aproape zilnice în ultimele patru luni, poliţia înfruntând această situaţie odată cu declararea stării de urgenţă. Şi astăzi în Senat se discută legea muncii, în timp ce sindicatele organizează o nouă zi de demonstrații și greve. Dezbaterea ar trebui să dureze până vineri seara, înainte de un vot formal programat marți 28 iunie, zi în care sindicatele din nou au solicitat mobilizarea. Astăzi, în Senat, s-a discutat despre ocuparea forței de muncă, în special în întreprinderile mici și micro. În noaptea de miercuri spre joi, s-a finalizat studiul părții dedicate securității în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă și s-a prelungit termenul pentru depunerea unei cereri de asistență în găsirea primului loc de muncă (CCA) de 3 până la 4 luni, pentru a se evita excluderea absolvenților din câmpul muncii.
Localitatea Salfit din Cisiordania se află deasupra unei bogății subterane de apă, dar locuitorilor orașului li s-a interzis accesarea acesteia, și ei sunt acum în criză, ca și compania de apă națională a Israelului, Mekorot, care a redus de aprovizionare, potrivit al Jazeera. De la începutul lunii, locuitorii din Salfit au primit între 30 si 40 la suta din alocația lor de apă normală, a declarat Saleh Afaneh, șeful Departamentului de Apă. Compania israeliană de apă ,Mekorot, a declarat că din cauza lipsei de aprovizionare cu apă a făcut ,,o reducere semnificativă a ofertei pentru toți locuitorii din zonă”. Penuria de apă și reducerile au fost de asemenea raportate de-a lungul cartierelor nordice din Jenin și Nablus din Cisiordania. Camilla Corradin din partea organizaţiei EWASH ,, Urgență, apă, canalizare și grupul de igienă’’ crede că Israelul folosește ,, apa ca armă, deoarece nu vor să le dea palestinienilor drepturile lor de apă, astfel încât orașele palestiniene și satele vor fi lăsate fără cele mai elementare drepturi cum ar fi apa, mai ales în lunile călduroase de vară”. Cu toate acestea, într-o declarație, COGAT, susţine că lipsurile din zona Jenin au fost raportate din cauza unei conducte de apă sparte. Jameel Shaheed, un producător de lactate din Salfit, a spus că ar trebui să închidă câteva săptămâni producţia cu lactate în cazul în care problema apei nu va fi rezolvată. Salfit este unul dintre cele mai importante trei acvifere care aprovizionează cu apă palestinienii și israelienii. Marea majoritate a acviferului de munte se află în West Bank, dar sub Acordurile de la Oslo, doar 17 la sută din apa acviferului merge palestinienilor, în timp ce mai mult de 71 la sută se îndreaptă către israelieni. Chiar și în timpul perioadelor de consum normale, palestinienii primesc o medie de 73 de litri pe cap de locuitor pe zi, cu mult sub standardul minim stabilit de Organizația Mondială a Sănătății care a stabilit media de 100 de litri. În timp ce palestinienii ar putea construi teoretic propriile lor fântâni pentru a avea acces la apele subterane abundente, Israelul acordă rareori permisiune. În zona C din Cisiordania, care se află sub control israelian, COGAT, susţine faptul că în medie, 99 la sută din toate cererile de a construi puțuri sunt aprobate, dar cu toate acestea apar diferenţieri între solicitările palestinienilor și cererile israelienilor, cei din urmă fiind favorizţi.
