Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a făcut referire la o posibilă ofensivă terestră în Siria împotriva militanților kurzi, informează Associated Press. Liderul turc a făcut referire la o posibilă nouă ofensivă militară terestră în Siria, care ar putea a patra incursiune armată, după cele trei majore care au avut loc în nordul Siriei din 2016 până în prezent. Anunțul a venit în urma raidurilor aeriene lansate de Turcia împotriva Siriei în ultimele zile, care s-au soldat cu uciderea mai multor soldați sirieni. Atacurile aeriene au venit ca reacție a statului turc la atentatul din 13 noiembrie din Istanbul, atribuit grupurilor insurgente kurde. Ca reacție la declarația președintelui turc, reprezentantul prezidențial rus în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Turcia ar trebui să „arate o anumită reținere” pentru a preveni o escaladare a tensiunilor în Siria.
Statul iranian a sporit procesul chimic de îmbogățire a uraniului în cadrul a două centrale nucleare, în ciuda unei rezoluții adoptate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), conform Al Jazeera. Mass-media locală a confirmat faptul că statul iranian a accentuat procesul de îmbogățire a uraniului la 60% și folosirea de centrifuge avansate, ca reacție împotriva unei rezoluții adoptate de AIEA. Rezoluția a venit ca o critică pentru cooperarea insuficientă a Iranului cu agenția în ceea ce privește urmele de uraniu găsite în 2018 în mai multe situri nucleare nedeclarate și pentru restrângerea capacităților de monitorizare a AIEA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Iran a declarat că statul a luat măsuri împotriva rezoluției, însă nu a oferit mai multe detalii. Statul Iran a început intensificarea procesului de îmbogățire a uraniului încă din 2021, în urma unui atac asupra centralei nucleare din Natanz. Până în prezent, nivelul de îmbogățire a uraniului nu a atins pragul de 90% puritate necesar pentru producerea de bombe nucleare, prag pe care oficialii iranieni au declarat că nu urmăresc să îl atingă.
Mai multe echipe de fotbal europene au renunțat la a mai purta banderole în sprijinul comunității LGBTQ+ la Cupa Mondială din Qatar, relatează Politico. Echipa de fotbal a Angliei, alături de șase alte echipe europene, au abandonat planurile de a purta banderole cu sloganul „One love”, în suportul comunității LGBTQ+, dat fiind faptul că în Qatar relațiile homosexuale sunt interzise. Decizia a venit în urma amenințării cu „sancțiuni sportive” din partea FIFA în eventualitatea în care căpitanii echipelor ar purta banderolele, sancțiuni care ar putea consta în primirea de cartonașe galbene de către jucători. Printr-un comunicat comun, Asociațiile de Fotbal din Anglia, Țara Galilor, Belgia, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Elveția au declarat că „nu putem pune jucătorii noștri în situația în care ar putea primi avertismente sau chiar să fie forțați să părăsească terenul de joc”.
Secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin, s-a întâlnit cu omologul său chinez, Wei Fenghe, pentru a discuta despre relațiile bilaterale tensionate și problemele de securitate regională și globală, informează Associated Press. La o săptămână de la întâlnirea președintelui american, Joe Biden, cu liderul chinez, Xi Jinping, șefii apărării celor două state s-au întâlnit în marja unei reuniuni a Asociației Națiunilor Asiei de Sud-Est din Cambodgia. Întâlnirea a avut loc în ciuda tensiunilor apărute în luna august, ca urmare a vizitei președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan. Șefii apărării celor două state au discutat metode concrete de implementare a consensului la care au ajuns cei doi lideri de stat, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării din China. Declarațiile din partea oficialilor celor două state au confirmat faptul că discuțiile au mai acoperit și războiul Rusiei împotriva Ucrainei și că cei doi șefi ai apărării au căzut de acord asupra faptului că armele nucleare nu ar trebui folosite.
Regele Charles al Regatului Unit l-a întâmpinat pe președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, în prima vizită de stat găzduită de acesta, relatează BBC. În prima vizită de stat de la debutul pandemiei și prima găzduită de regele Charles, monarhul britanic, alături de regina consoartă, l-a întâmpinat pe președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa. Prim-ministrul Regatului Unit, Rishi Sunak, împreună cu secretarul de externe, James Cleverly, și ministrul de interne, Suella Braverman, au fost de asemenea prezenți. Vizita are loc pe fondul încercării statului sud-african de a gestiona desele pene de curent și ratele mari de șomaj. Corespondentul BBC pentru Africa de Sud, Pumza Fihlani, a relatat că președintele speră ca prin vizita de stat să obțină suport din partea Regatului Unit, în scopul dezvoltării economiei și industriei.
Oficialii ucrainei au lansat o anchetă cu privire la un videoclip despre o presupusă execuție a prizonierilor ruși, informează CNN. Ancheta a fost lansată după ce respectivul material a apărut pe rețelele de socializare, despre care Moscova susține că înfățișează soldați ruși uciși după ce aceștia s-au predat forțelor ucrainene weekendul trecut. Într-o declarație, Procuratura Generală a Ucrainei a afirmat că Parchetul Regional din Luhansk va investiga „perfidia” – acțiuni menite să câștige încrederea inamicului pentru a obține un avantaj militar – afișată de forțele ruse în timpul predării lor, interzisă conform legii internaționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a declarat jurnaliştilor că Rusia va face „tot ce este posibil” pentru a-i căuta pe cei responsabili, adăugând că aceştia trebuie „pedepsiţi”. Comisarul Parlamentului ucrainean pentru Drepturile Omului, Dmytro Lubinets, a comentat incidentul, susținând că soldații ruși au înscenat capitularea și au deschis primii focul, adăugând că „a răspunde focului nu este o crimă de război”.
Sute de persoane, majoritatea copii, și-au pierdut viața în urma unui cutremur care a lovit un oraș din Indonezia, conform Sky News. Cel puțin 151 de persoane au fost date dispărute, în timp ce echipajele de salvare încearcă să ajungă la oamenii blocați sub moloz. Președintele indonezian, Joko Widodo, a vizitat orașul Cianjur și a instruit autoritățile „să acorde prioritate evacuării victimelor care sunt încă blocate”. Peste 1.000 de persoane au fost rănite și 58.000 au fost evacuate după cutremurul cu magnitudinea de 5,6 care a avut loc în munții din provincia Java de Vest, provocând pagube semnificative orașului Cianjur și îngropând cel puțin un sat sub alunecările de teren. De asemenea, aproximativ 22.000 de case au fost avariate. Excavatoare, camioane și alte echipamente au fost trimise peste noapte în orașul cel mai afectat, Cianjur, situat la sud de Jakarta. Drumurile blocate și podurile avariate au împiedicat echipele de salvare să aducă în cel mai scurt timp posibil excavatoare și utilaje în zona rurală. Guvernatorul provinciei, Ridwan Kamil, a declarat că „majoritatea celor care au decedat au fost copii”. El a adăugat că mulți erau elevi de școli publice care și-au terminat cursurile obișnuite și urmau lecții suplimentare la școlile islamice.
O barcă de pescuit cu 500 de migranți, aflată în derivă la sud de insula Creta, a fost remorcată cu succes în port, potrivit autorităților elene, citate de ABC News. Ministrul grec al Migrației, Notis Mitarachi, a anunțat printr-un mesaj postat pe Twitter că paza de coastă a salvat aproximativ 500 de persoane și că va cere Comisiei Europene să-i relocheze pe migranți în alte țări UE, într-un act de solidaritate cu Grecia. Ministrul Transportului Maritim, Giannis Plakiotakis, responsabil de paza de coastă, a descris efortul de salvare ca fiind cel mai semnificativ din Marea Mediterană din ultimii ani. El a felicitat paza de coastă pentru desfășurarea cu succes a operațiunii în ciuda condițiilor meteorologice dificile. Barca de pescuit a fost remorcată până în portul Palaiochora din sud-estul Cretei. Nu au fost raportate răni sau persoane dispărute imediat după finalizarea operațiunii. Zeci de mii de oameni care fug din calea conflictelor și a sărăciei din Orientul Mijlociu, Asia și Africa încearcă în fiecare an să-și găsească drumul spre Uniunea Europeană prin călătorii maritime periculoase.
Ofițerii de securitate ucraineni au percheziționat un complex de mănăstiri ortodoxe vechi de secole din Kiev, susținând că doresc să împiedice utilizarea acestuia ca centru pentru activități subversive pro-ruse, informează The New York Times. Agenții au cercetat complexul în căutarea de sabotori ruși printre clerici și arme printre sfintele moaște. Moscova a condamnat această acțiune, catalogând-o drept un atac asupra Bisericii Ortodoxe Ruse. Lavra Pechersk, cunoscută și sub numele de Mănăstirea Peșterilor, este un complex întins, considerat unul dintre cele mai sfinte situri creștine atât pentru ruși, cât și pentru ucraineni. Este sediul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care până de curând era subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse din Moscova. Percheziția a fost o demonstrație clară a neîncrederii profunde față de Biserica Ortodoxă Ucraineană, care a jurat de multă vreme loialitate față de Patriarhul Moscovei. După invazia Rusiei din februarie, conducerea bisericii ucrainene a făcut o pauză oficială, însă oficialii guvernamentali au vorbit deschis despre suspiciunile conform cărora unii membri ai clerului sunt încă loiali Moscovei.
