Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Adrian Călugăru și Marina Ghiță
Liderul principalului partid de opoziție al Franței, Nicolas Sarkozy, și-a anunțat intenția de candidatură la alegerile prezidențiale din 2017, potrivit Reuters. Fost președinte al Franței între 2007 și 2012, Sarkozy a revenit în prim-planul politicii franceze după ce a pierdut scrutinul de acum 4 ani, când a fost învins de candidatul socialist Francois Hollande. După ce a fost anchetat pentru mai multe acuzații de corupție, fără a fi pus sub acuzare, Sarkozy a preluat în 2014 șefia Partidului Republican și nu a exclus în tot acest timp dorința de a candida din nou la alegerile prezidențiale. Liderul republicanilor se bucură de încrederea nucleului dur al membrilor partidului, însă sursa citată subliniază că fostul permier Alain Juppe are o popularitate mai mare în rândul maselor de simpatizanți republicani. Numele candidatului care va reprezenta Partidul Republican la alegerile prezidențiale din 2017 va fi cunoscut după un vot intern în cadrul partidului, în 20 noiembrie, fapt care va marca o premieră în istoria republicanilor. Dacă niciunul dintre candidați nu va obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur de scrutin după încă o săptămână.
Primul inculpat judecat la Tribunalul Internațional de la Haga pentru distrugerile provocate patrimoniului cultural din orașul antic Timbuktu, din Mali, a pledat vinovat, exprimându-și ”profundele regrete”locuitorilor orașului, informează The Guardian. Ahmad al-Mahdi a recunoscut orchestrarea distrugerii a 9 mausolee și a unei moschei în 2012, atunci când Timbuktu a fost controlat pentru câteva luni de rebeli și membrii ai rețelei al-Qaida din Magrebul Islamic (AQIM). Al-Mahdi este prima persoană judecată la Tribunalul Internațional de la Haga pentru fapte de distrugere a patrimoniului cultural și totodată primul inculpat care pledează vinovat pentru acuzațiile aduse. Ca urmare, este de așteptat ca procesul său să dureze nu mai mult de o săptămână, al-Mahdi fiind pasibil de o pedeapsă de până la 30 de ani de închisoare. Un fost funcționar public din zona Timbuktu, acum în vârstă de 40 de ani, al-Mahdi și-a fundamentat regretul pentru populația afectată de distrugeri pe învățătura islamică, în fața judecătorilor: ”Le cer iertare și le cer să mă privească precum un fiu care s-a abătut de la calea sa. Cei care mă vor ierta vor fi răsplătiți de cel atotputernic. Vreau să le fac o promisiune solemnă că acesta a fost primul și ultimul act nelegiuit comis vreodată”. Acesta a mai adăugat: ”Trebuie să fim drepți chiar și cu noi înșine. Trebuie să fim sincer, chiar dacă asta ne arde mâinile. Toate acuzațiile la adresa mea sunt precise și corecte. Îmi pare foarte rău și regret toate distrugerile pe care acțiunile mele le-au cauzat”.
Parlamentarul maghiar Gyorgy Schopflin, membru al partidului Fidesz condus de premierul Viktor Orban, a cauzat o dispută aprinsă pe Twitter după ce a sugerat ca de-a lungul gardurilor ridicate la graniță pentru a preveni intrarea refugiaților în țară să fie înfipte capete de porci, scrie The Guardian. Postarea sa a atras o serie întreagă de critici, fiind cunoscut că Ungaria este una dintre țările care a adoptat o poziție extrem de dură la adresa influxului de refugiați care au pătruns în Uniunea Europeană. Schopflin a răspuns unei postări a directorului media al Human Rights Watch, Andrew Stroehlein, care a criticat faptul că în gardurile ridicate la granița Ungariei pentru a împiedica intrarea refugiaților au fost plasate figurine umane realizate din legume și zarzavaturi. Răspunzând criticii lui Stroehlein, parlamentarul maghiar a subliniat că dacă imitația unor figuri umane nu este una eficientă, atunci capetele unor porci i-ar ține departe pe refugiații musulmani de teritoriul Ungariei, din cauză că religia acestora le interzice consumul acestui tip de carne.
Feyisa Lilesa, medaliatul cu argint la proba de maraton de la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, a cerut acordarea azilului politic după ce a trecut linia de sosire a cursei în timp ce a efectuat un gest în sprijinul comunității Oromo din Etiopia, informează The Guardian. Sute de milioane de oameni l-au privit pe Lilesa trecând linia de sosire cu mâinile ridicate deasupra capului și încheieturile încrucișate, ca formă de protest împotriva represiunilor suferite de grupul etnic Oromo în ultimele 9 luni. ”Este o situație extrem de periculoasă pentru poporul Oromo din Etiopia. În 9 luni, peste 1000 de oameni au murit în urma protestelor”, a declarat alergătorul imediat după ce a încheiat cursa. Protestul lui Lilesa a declanșat o campanie de strângere de fonduri pentru a-l sprijini pe acesta în demersul de a-și găsi un nou domiciliu peste hotare, iar circa 40.000$ au fost strânși în doar câteva ore. Protestele comunității Oromo, cel mai numeros grup etnic din Etiopia, cu o pondere de circa 25% din populația totală de aproape 100 de milioane de cetățeni, se îndreaptă împotriva unor planuri de expropriere forțată orchestrate de autoritățile care au demarat recent un plan de industrializare masivă a țării.
Rusia a încetat să mai folosească baza aeriană Nojeh din Iran pentru a lansa atacuri aeriene în Siria, a anunțat ministerul de externe de la Teheran, scrie Reuters. Acțiunile militare desfășurate de Rusia la baza aeriană iraniană au reprezentat prima acțiune a unor forțe militare străine pe teritoriul acestui stat după cel de-al Doilea Război Mondial, iar suspendarea acestora a pus capăt unui val de critici susținut atât de SUA, cât și de o parte dintre legislatorii de la Teheran. Aceștia din urmă au criticat decizia de a acorda permisiunea Rusiei să organizeze raidurile aeriene de pe teritoriul Iranului, invocând încălcarea Constituției, care interzice ”stabilirea oricăror stabilimente militare străine la o bază militară din țară, chiar și în scop de pace”. Totodată, ministrul iranian al Apărării, Hossein Dehghan a respins criticile, dar a trimis săgeți și împotriva Moscovei, după ce rușii au făcut cunoscut publicului că folosesc baza aeriană iraniană, acuzându-i pe aceștia de ”o trădare a încrederii”. Dehghan a subliniat că nu există vreun angajament semnat între cele 2 țări pentru folosirea bazei aeriene, iar cele 2 state au colaborat doar pentru termen scurt și numai pentru a permite avioanelor ruse să realimenteze.
Autoritățile turce au retras ipoteza potrivit căreia autorul atentatului asupra unui alai de nuntă al comunității kurde din Gaziantep ar fi fost un adolescent, relatează CNN. Potrivit președintelui Recep Erdogan, militanții ISIS sunt considerați principalii suspecți ai comiterii atentatului comis de un militant sinucigaș, în urmă căruia 54 de persoane, aproape jumătate dintre aceștia minore, și-au pierdut viața. Inițial, atât președintele, cât și premierul turc Binali Yildirim, au indicat că atentatorul ar fi un adolescent cu vârsta între 12 și 14 ani, însă ulterior, premierul a revenit asupra declarațiilor, subliniind că ”nu există încă indicii cu privire la identitatea celui care s-a detonat în mijlocul mulțimii”.
Filipinele nu intenționează să părăsească Organizația Națiunilor Unite, a declarat luni ministrul de externe, la o zi după ce președintele Rodrigo Duterte a sugerat acest lucru în urma deciziei ONU privind încetarea valului de asasinate declanșate de războiul cu cartelurile de droguri, informează Reuters. Secretarul ministrului afacerilor externe, Perfecto Yasay, a afirmat că declarația lui Duterte „este o declarație care exprimă o profundă dezamăgire și frustrare”. „Am decis să rămânem în ONU în ciuda numeroaselor noastre frustrări în ceea ce privește această agenție internațională”, a declarat Yasay în cadrul unei conferințe de presă.
Armata israeliană a lansat o salvă de rachete în nordul Fâșiei Gaza, după ce o rachetă a fost detonată pe teritoriul palestinian din sudul Israelului, fără a provoca victime sau pagube materiale, informează Al Jazeera. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Peter Lerner, a declarat că forțele israeliene au ripostat la atacul de rachete prin lovirea unor tabere ale mișcării Hamas, care guvernează Fâșia Gaza. „Ca răspuns la atacul cu rachete din Fâșia Gaza, IAF (israelian Air Force) și tancurile vizează două posturi Hamas, aflate în nordul Fâșiei Gaza”, a declarat Lerner într-un comunicat, potrivit agenției de știri The AFP. Nici un grup nu a revendicat atacul cu racheta, care a fost lovit orașul israelian sudic Sderot. La 2 iulie, raidurile aeriene israeliene au lovit patru tabere Hamas din Gaza după ce o racheta a lovit o clădire din Sderot. Nu au existat victime raportate în nici un incident. Israelul și-a încheiat prezența permanentă militară în Fâșia Gaza, în 2005, în ceea ce s-a numit „retragerea din Gaza”. Cu toate acestea, zona rămâne ocupată efectiv, Israelul menținând controlul asupra spațiului său aerian, maritim și terestru, blocând comerțul și libera circulație a celor aproape două milioane de rezidenți.
Prim-ministrul italian Matteo Renzi, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande s-au întâlnit pe malul Mării Tireniane pentru a încerca să resusciteze o Europă în plină criză de identitate, rezultat al deciziei Marii Britanii de a ieși din UE, informează Le Monde. Aceasta este cea de-a doua reuniune tripartită de la referendumul britanic. La Berlin, la 27 iunie, Renzi, Hollande și Merkel au cerut „un nou impuls” pentru Europa. Franța și Italia luptă pentru legături mai puternice în materie de securitate și apărare. Într-o declarație comună emisă la 11 august, ministrul italian al apărării, Roberta Pinotti, și ministrul afacerilor externe, Paolo Gentiloni, au pledat pentru crearea unei „forțe multinaționale europene” pentru misiuni specifice, aflată sub o singură comandă, aceea a „euro-obligațiunilor” . Mai mult, ideea unui corp european al polițiștilor de frontieră pare să câștige sprijinul celor trei parteneri, în timp ce Germania și Italia se confruntă cu un aflux continuu de imigranți. Problema austerității ar putea fi, în schimb, o chestiune de dezacord. Matteo Renzi speră să îl convingă pe cancelarul german de pericolele unei Europe „contabile” în momentul creșterii populismului pe întregul continent.
Un dublu atac organizat de insurgenții islamiști al-Shabab în orașul Gaalkacyo, aflat în centrul Somaliei, a provocat moartea a peste 10 persoane, potrivit unui ofițer de poliție, informează Le Figaro . „Două mașini capcană au explodat, iar ținta a fost sediul administrației publice locale. Mai mult de zece persoane au fost ucise”, a declarat Mohamed Abdiqani, ofițer de poliție. Casa Albă a condamnat atacurile, numindu-le „atacuri lașe”, într-o declarație a Consiliului Național de Securitate. „Aceste atacuri lașe vizează forțele de securitate din Puntland, cadrele guvernamentale și civilii fiind alte ținte folosite de teroriști pentru a submina Somalia înainte de tranziția sa istorică politică la o mai bună reprezentare în această toamnă”, a declarat președintele american. Somalia, teatru de război civil încă de la căderea regimului președintelui Siad Barre în 1991, trebuie să organizeze alegeri în septembrie și octombrie. Gruparea teroristă al-Shabab efectuează în mod regulat atacuri împotriva guvernului, civililor sau soldaților. În luna martie, un atac efectuat în Gaalkacyo a provocat moartea a 6 persoane, printre care un ofițer local. Gruparea islamistă este afiliată rețelei al-Qaida și are drept scop răsturnarea guvernului de la Mogadiscio, de unde au fost expulzată în august 2011 de către forțele Uniunii Africane în Somalia (AMISOM).
