Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ionela Păpurică și Cristiana Mitran
Statele membre ale Uniunii Europene au acceptat cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei, începand astfel un proces lung de negocieri pentru a decide cu privire la candidatura sa, informează Deutsche Welle. Cele 28 de state membre ale UE, au acceptat marți cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei și au cerut realizarea unei evaluări a pregătirii țării balcanice pentru a adera la Uniune. Comisia Europeană va stabili dacă Bosnia întrunește criteriile pentru a deveni o țară candidată, proces care ar putea dura un an. Un oficial al ministerului de externe slovac, Ivan Korcok, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, a declarat că “aceasta este o zi bună pentru Bosnia, dar și pentru noi. Ne arată că strategia de extindere și abordarea țărilor aspirante functionează.” Comisia va trimite un chestionar care solicită răspunsuri la mii de întrebări cu privire la capacitatea țării de a adera la UE. Acesta va evalua economia Bosniei, respectarea drepturilor omului și a statului de drept și a altor obligații ale unui membru al UE. Procesul de aderare al Bosniei este deosebit de complicat, având în vedere moștenirea lasata de războiului din anii 1990 care a dus la dezmembrarea fostei Iugoslavia. Acordul Dayton, care a pus capăt războiului, a împărțit țara în două zone autonome, una controlată de bosniaci și croați și alta controlată de sârbi. Fiecarui grup etnic îi este acordat, de asemenea, un loc în președinția tripartită a țării. Structura de guvernare a făcut ca reformele să fie greu de realizat, ceea ce a împiedicat cresterea economică a țării. În ultimele 14 luni, Bosnia a lucrat la reforme pentru a îmbunătăți perspectivele economice ale țării. Statele membre ale UE au afirmat că Bosnia ar trebui să mențină agenda de reforme, inclusiv “reforme socio-economice, reforme în domeniul statului de drept și administrație publică.”
Papa Francisc și alți lideri religioși ai lumii au spus “Nu războiului!” marți, promițând să se opună terorismului în numele lui Dumnezeu și cerând politicienilor să asculte “strigătul îndurerat al atâtor oameni nevinovați”, relatează Reuters. Liderul Bisericii Romano-Catolice a închis o reuniune de trei zile la care au participat aproximativ 500 de reprezentanți ai creștinismului, islamismului, iudaismului, budismului, hinduismului și altor credințe, unde s-a discutat modul în care membrii lor ar putea promova o mai bună pace și reconciliere. Francis a declarat că indiferența față de suferință a devenit “un păgânism nou și profund trist”, care a făcut ca unii oameni să întoarcă spatele victimelor de război și refugiaților cu aceeași ușurință ca și schimbarea unui canal de televiziune. Aproape de sfârșitul adunării, membrii fiecărei religii s-au rugat în locații separate, iar apoi s-au reunit într-un pătrat în afara faimoasei basilica din piatră roz, unde Sf. Francisc este înmormântat”. Numai pacea este sfântă, și nu războiul”, a spus Suveranul Pontif . Liderul a 1,2 miliarde de romano-catolici s-a rugat alături de Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby, liderul spiritual al 80 de milioane de anglicani, și Patriarhul Bartolomeu, liderul spiritual al celor 300 de milioane de creștini ortodocși. La final, reprezentanții cheie ai fiecărei religii au promis “să se opună oricărei forme de violență și abuz de religie care încearcă să justifice războiul și terorismul”. Luând cuvântul, Francis a declarat că lumea nu poate ignora “frații și surorile noastre, care trăiesc sub amenințarea bombelor și sunt forțați să își părăsească locuințele în necunoscut, deposedați de tot”.”
Președintele american Barack Obama a cerut liderilor lumii să-și “deschidă inimile” pentru refugiați, informează BBC. El a declarat în timpul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din New York, că lumea ar fi un loc mai sigur dacă refugiații ar fi ajutați. Liderul SUA a vorbit, de asemenea, de un “populism brut” care se raspândește în SUA și în alte părți ale lumii. Aproximativ 21,3 milioane de refugiați au fost forțați să fugă din țările lor de origine din cauza conflictelor sau persecuțiilor, spune ONU. Afirmațiile președintelui au venit la o zi după ce acordul intermediat de SUA și Rusia de încetare a focului în Siria a esuat, în parte din cauza unui atac condus de SUA în week-end, în care au fost uciși mai mulți soldați. Tensiunile au continuat luni, în urma unui atac care, spun martorii, a venit din aer, și a lovit un convoi de ajutor umanitar în Urum al-Kubra, distrugând 18 din cele 31 de camioane ale ONU și ucigând aproximativ 20 de civili. Atât Rusia cât și Siria au insistat că forțele lor nu au fost în spatele atacului. “Împreună, acum, trebuie să ne deschidem inimile și să facem mai mult pentru a ajuta refugiații care sunt disperați pentru o casă”, a declarat Obama. Deși nu a făcut nici o referire directă la SUA, președintele a declarat că țările bogate în resurse ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta .În ceea ce părea a fi o referire la candidatul republican, Donald Trump, presedintele a adaugat: “Lumea este prea mică pentru ca noi să fim capabili să construm un zid și să prevenim (extremismul) să afecteze propriile noastre societăți”.
Uniunea Europeană a convenit marți să înghețe activele militanților islamiști și susținătorilor lor financiari, chiar dacă aceștia nu sunt pe listele negre ale Organizației Națiunilor Unite, o inițiativă avansată de către Franța, după atacurile mortale din Paris, Bruxelles și Nisa, relatează Reuters. Până în prezent, normele UE a permis doar sancțiuni asupra indivizilor și companiilor vizate de către Organizația Națiunilor Unite, guvernele UE neputând acționa în mod individual. Nimeni nu a fost pus sub sancțiuni marti, dar noile norme vor permite UE să vizeze militanții care au planificat sau au participat la atacuri, precum și cei care finanțează sau înarmează grupări militante, cum ar fi ISIS și al-Qaida. Cetățeni străini suspectați de a lupta pentru sprijinirea militanților islamiști din Siria și Irak vor avea de acum interdicție de călătorie la nivel european. Cetățeni francezi, germani, belgieni și britanici și-au unit forțelor insurgente din Siria și Irak, iar unii voluntari întorși acasă au participat la atacurile din noiembrie la Paris, și cele de la Bruxelles, din martie. “Aceste măsuri vor viza în special așa-numiții luptători străini”, a declarat Consiliul European.”UE va putea lista orice persoană care îndeplinește criteriile, inclusiv cetățeni ai UE care au sprijinit aceste organizații în afara UE și care apoi s-au întors în țările de origine.” În timp ce numărul luptătorilor străini din Europa este dificil de urmărit, un studiu olandez a aratat în aprilie că mai mult de 4.200 de europeni au plecat să lupte în războiul civil din Siria, dintre care 30% au revenit, iar 14% au fost confirmați morți.
Au început lucrările pentru construirea zidului din Calais care urmează să împiedice refugiații să se urce în camioane pentru a ajunge în Marea Britanie, relatează The Guardian. Zidul, înalt de patru metri, se va întinde pe o distanță de un kilometru de o parte și de cealaltă a căii rutiere ce duce în portul Calais, la câteva sute de metri de o tabara de refugiati, acolo unde peste 10.000 de migranți trăiesc în condiții pe care organizațiile de caritate le descriu ca fiind periculoase și mizere. Zidul, realizat din beton, este construit în prelungirea unui gard de sârmă existent din 2015. Organizații de caritate care lucrează cu cei din tabăra de refugiați au declarat că proiectul va pune în pericol viața, forțând migranții și refugiații să își asume riscuri tot mai mari pentru a ajunge în Marea Britanie. “Ministrul imigrației, Robert Goodwill, a anunțat începerea construcției săptămâna trecută. Aceasta va fi plătită de guvernul britanic, ca parte a unui pachet comun anglo-francez de măsuri de securitate menite să prevină oamenii din “jungla din Calais” să se urce în camioane sau alte vehicule pentru a trece granița spre Marea Britanie. Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a declarat că intenționează să dezmembreze tabăra în întregime până la sfârșitul anului .În 2015-2016, mai mult de 84.000 de migranți și refugiați au fost prinși încercând să intre ilegal în Marea Britanie la “porturi juxtapuse”, cum ar fi Calais, aceste încercări având ca rezultat moartea a 13 refugiați și migranți, inclusiv trei copii.
Casa Albă susține că Rusia este responsabilă de bombardarea unui convoi de ajutoare, explozia afectând și un depozit cu material medicale al Semilunii Roșii Siriene, relatează CNN. Dovezile existente indică Rusia ca vinovat, atacurile fiind foarte sofisticate și precise, și în plus chiar înainte de atac două aparate de zbor rusești SU-24 au apărut pe cer. Luni seara, convoiul de ajutor umanitar a fost lovit în zona Urum al-Kubra, la vest de Alep, fapt care a determinat Organizația Națiunilor Unite oprească operațiunile de ajutor în Siria. Consilierul adjunct de securitate națională al SUA a declarat că toate informațiile indică în mod clar că acest atac a fost unul aerian și există doar două entități responsabile. Rusia neagă acest lucru, afirmând că teroriștii au efectuat atacul, informație susținută și de purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, Igor Konashenkov care a declarat că analiza imaginilor video arată că militanții au fost în urma convoiului, potrivit site-ului de știri de stat TASS.
Ahmad Rahami este responsabil de atacurile explozive din New York și New Jersey, acestea soldându-se cu treizeci și unu de persoane rănite, relatează BBC. Rahami a fost deja acuzat de statul New Jersey de tentative de asasinare a poliției pe parcursul reținerii sale. O nouă dovadă arată în mod clar că Ahmad Rahami și-a pregătit foarte bine acest plan, el sugerând în propriul jurnalul că dorește să moară ca un martir. Anchetatorii au declarat că acesta a plantat două bombe în Chelsea, dar nu a reușit să le detoneze, dar o altă bombă a explodat într-un oraș din New Jersey, însă nimeni nu a fost rănit. Dovezile arată că Rahami a cumpărat niște echipamente pentru fabricarea bombelor de pe eBay, iar în prezent acesta se află în spital din cauza rănilor suferite în timpul schimbului de focuri cu polițiștii. Candidatul republican, Donald Trump, s-a folosit de aceste evenimente pentru consolida poziția anti-imigrație.
Premierul Chinei, Li Keqiang, a declarat că relațiile cu SUA se vor dezvolta indiferent cine câștigă alegerile prezidențiale, relatează Reuters. Li a refuzat să comenteze pe care dintre cei doi candidați favorizează. Totuși , Republicanul Donald Trump a amenințat că va ridica tarifele pentru bunurile din China și va determina discuții comerciale mai dure dacă va fi ales. “Direcția relației dintre China și SUA va fi una pozitivă”,a declarat premierul răspunzând la reclamațiile venite din partea liderilor de afaceri străini cu privire la accesul limitat la piața chineză. Acesta a afirmat că spațiul chinez a fost deschis investițiilor străine, cu toate că unele sectoare economice nu au fost încă mature. Li a făcut referiri și la un tratat bilateral de investiții dintre SUA și China, iar dacă ambele țări vor adopta o abordare puternică și pragmatică, acestea ar putea să ajunge la un acord.
Theresa May a promis că în timpul guvernării sale va controla granițele Marii Britanii și va reduce fluxul de imigranți, Regatul Unit fiind în căutarea unei noi direcții, relatează The Independent. Aceasta a anunțat în cadrul Adunării Generale a ONU că Marea Britanie nu se va îndepărta de politica de la nivel global și va rămâne în continuare în centrul chestiunilor de politică internațională. Prim-ministrul britanic a făcut un apel pentru crearea unei rețele globale de agenții de combatere a criminalității pentru a prevenirea sclaviei modern și a terorismulului, avertizând liderii să nu uite de masele de persoane afectate de globalizare. “Regatul Unit a fost întotdeauna un partener global în centrul eforturilor internaționale pentru a asigura pace și prosperitate și așa va rămâne. Când poporul britanic a votat să părăsească UE, acesta nu a votat pentru izolare sau să se distanțeze de partenerii săi mondiali”, a afirmat Theresa May.
