Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Andra Așibreiner și Ștefania Guță
Oficiali ai Statelor Unite ale Americii au declarat că doresc să-și extindă prezența militară în Filipine, în temeiul unui pact de apărare din 2014, relatează ABC. Aceasta reprezintă una dintre inițiativele vicepreședintei Kamala Harris, exprimată în timpul vizitei sale la Manila. Afirmația a survenit la o zi după ce paza de coastă a Chinei a confiscat resturi de rachete dintr-o insulă ocupată de filipinezi. Acțiunile din ce în ce mai agresive ale Chinei de a-și consolida revendicările teritoriale asupra majorității căilor navigabile au împins conducerea SUA spre a întări paza de coastă din Filipine. Relațiile dintre China, Filipine și alte patru guverne au devenit tot mai tensionate, pe fondul disputelor teritoriale asupra căilor navigabile strategice.
Judecătorii Curții de Apel din Georgia, Statele Unite ale Americii, au respins inițiativa oficialilor statului de a bloca votarea anticipată, informează AP News. În contextul turului doi al alegerilor pentru Senat, aceștia au contestat o hotărâre judecătorească, susținând că votul anticipat de pe 26 noiembrie nu va fi permis. Oficialii au făcut referire la legislația care interzice votul sâmbăta, în cazul în care o sărbătoare de stat este celebrată cu două zile înainte. Anterior, echipa senatorului democrat Raphael Warnock, împreună cu alte două grupuri democratice au dat în judecată statul, argumentând că votul anticipat ar trebui permis chiar dacă survine imediat după Ziua Recunoștinței.
Statele Unite ale Americii au cerut Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (CSNU) să ia măsuri împotriva recentelor atacuri aeriene ale Coreei de Nord, argumentând că eșecul cauzat de opoziția Chinei și Rusiei a permis Phenianului să-și continuie acțiunile, relatează Yonhap. China a refuzat, din nou, să tragă la răspundere Phenianul pentru atacurile sale în cadrul celei de a 10-a întâlniri anuale a CSNU, desfășurată în Coreea de Nord. Beijingul și Moscova, ambele membre cu drept de veto al CSNU, au blocat eforturile conduse de SUA de a impune noi sancțiuni Coreei de Nord. China a respins apelul SUA de a lua măsuri și, în schimb, a insistat că aceasta ar trebui să fie onestă față de Coreea de Nord. Phenianul a susținut anterior că recentele teste au fost provocate de exerciții militare comune din SUA și Coreea de Sud.
Președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, a semnalat un nou început în relațiile cu Turcia, informează Al Jazeera. Liderul egiptean și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au confirmat reluarea legăturilor dintre cele două țări, după nouă ani de ruptură, în timpul scurtei lor întâlniri de la Doha. Președintele turc a publicat duminică o fotografie cu cei doi strângându-și mâna în fața emirului Qatarului, la Doha, stat cu care Cairo și-a remediat recent relațiile. Liderii s-au întâlnit în contextul ceremoniei de deschidere a Cupei Mondiale de fotbal din Qatar.
Rezultatele alegerilor preliminare publicate de guvernul Guineei Ecuatoriale au arătat că partidul de la guvernare a câștigat peste 99% din voturile exprimate la prezidențiale, legislative și municipale, relatează Al Jazeera. Rezultatele parțiale au arătat că alianța Partidului Democrat din Guineea Ecuatorială (PDGE) a obținut 67.012 voturi din cele 67.196 numărate. Micul stat producător de petrol din Africa Centrală este condus de președintele Teodor Obiang în vârstă de 80 de ani, cel mai longeviv șef de stat din lume, care încearcă să-și prelungească mandatul de 43 de ani. Guineea Ecuatorială a avut doar doi președinți de la câștigarea independenței față de Spania din 1968, respectiv Obiang, și unchiul său, Francisco Macias Nguema, pe care l-a îndepărtat în 1979 printr-o lovitură de stat. De data aceasta, doi candidați ai opoziției stau în calea unui al șaselea mandat pentru președinție, Buenaventura Monsuy Asumu, care a candidat la ultimele cinci alegeri și Andres Esono Ondo, care candidează pentru prima dată.
Reprezentanți ai guvernului columbian și ai Armatei de Eliberare Națională (ELN) au declarat că vor înainta noi discuții de pace pentru a pune capăt celor aproximativ șase decenii de război, relatează The Guardian. Inițierea negocierilor dintre administrație și grupul de rebeli din Caracas reprezintă o promisiune pe care președintele columbian Gustavo Petro a făcut-o pentru a aduce „pace totală” în regiune, conform declarațiilor acestuia. Potrivit oficialilor guvernamentali, locația discuțiilor de pace va gravita între țările garante Venezuela, Cuba și Norvegia. Diverse dialoguri dintre guvern și ELN au avut loc încă din 2017, perioadă în care președinția țării era deținută de Juan Manuel Santos, dar au fost anulate în 2019 de către Ivan Duque, succesorul lui Santos, pe fondul refuzului grupării de a înceta ostilitățile.
Oficialii de la Teheran și Moscova au ajuns la un acord cu privire la începerea producției de drone de atac în Rusia, conform CNN. Scopul acordului este ca Rusia să producă noi drone de atac folosind componente și modele iraniene, existând totodată posibilitatea ca acestea să fie folosite de Federația Rusă pe câmpul de luptă din Ucraina anul viitor. Conform purtătorului de cuvânt al Misiunii Iranului la Națiunile Unite, presupusul acord vine în urma expirării în octombrie 2020 a unei rezoluții a Consiliului de Securitate a ONU care avea ca scop restricționarea anumitor transferuri de arme către și din Iran. La polul opus, mai multe națiuni, inclusiv Statele Unite, declară că furnizarea de drone este o încălcare a acelei rezoluții, susținând că atât Rusia, cât și Iranul, ar trebui trase la răspundere pentru acest fapt.
Ministrul de externe francez, Catherine Colonna, a declarat că Franța și Germania plănuiesc să organizeze un summit pe 22 ianuarie, cu scopul de a face progrese în chestiuni legate de domeniul energiei și apărării, informează Politico. Relațiile dintre cele două țări au fost tensionate în ultima perioadă. În acest sens, o reuniune comună a cabinetului franco-german de la sfârșitul lunii octombrie a fost amânată pe fondul unor diferențe mari în materie de energie și apărare. Totodată, o întâlnire între Macron și cancelarul german Olaf Scholz a fost, de asemenea, umbrită de tensiuni. În prezent, Parisul și Berlinul lucrează la o declarație comună care să acopere diferite domenii de cooperare politică, inclusiv energie și apărare. Aceasta ar urma să fie semnată la reuniunea comună a Cabinetului.
Ministerul de externe din Irak a condamnat guvernele de la Teheran și Ankara pentru comiterea unor noi serii de atacuri asupra forțelor kurde din regiunea Kurdistan, informează Reuters. Conform declarației ministerului de externe, forțele iraniene și turce au organizat atacuri repetate asupra regiunii Kurdistan. (Schimbare de topică) Comunicatul a transmis că aceste mișcări reprezintă un act de încălcare a suveranității Irakului. Conform sursei citate, atacurile Iranului au vizat sediul „grupurilor dizidente” din Kurdistan, în timp ce avioanele de război turcești au efectuat ofensive în Siria și Irak, distrugând ținte corelate Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
