Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 21 martie în lume – Un raport al ONU a dezvăluit că peste 10 milioane de oameni din Pakistan nu au acces la apă potabilă, reprezentanții Regatului Unit și ai Israelului au semnat un acord de consolidare a legăturilor tehnologice, comerciale și de securitate, iar parlamentarii din Uganda au adoptat un proiect de lege anti-LGBTQ+ controversat
Sursă foto: Al Jazeera

A fost 21 martie în lume – Un raport al ONU a dezvăluit că peste 10 milioane de oameni din Pakistan nu au acces la apă potabilă, reprezentanții Regatului Unit și ai Israelului au semnat un acord de consolidare a legăturilor tehnologice, comerciale și de securitate, iar parlamentarii din Uganda au adoptat un proiect de lege anti-LGBTQ+ controversat

Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu 

Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a făcut o vizită neașteptată în Ucraina, la o zi după întâlnirea liderilor Rusiei și Chinei, relatează Associated Press. Prim-ministrul japonez a ajuns în Kiev pentru a purta discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, fapt care coincide cu vizita liderului chinez, Xi Jinping, în Rusia. Ministrul de Externe din Japonia a declarat că vizita prim-ministrului este pentru a oferi solidaritate și sprijin Ucrainei în calitate de șef al Japoniei și președinte al summit-ului Grupului celor Șapte (G7), care va avea loc în luna mai. Kishida a debutat vizita în Ucraina în orașul Bucea, situat în proximitatea Kievului, unde a depus flori la o biserică pentru victimele războiului. 

Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat faptul că Sri Lanka va primi  în următoarele zile prima tranșă de 330 de milioane de dolari, sumă de bani dintr-un plan de ajutor a statului, informează Reuters. Anunțul a venit la o zi după ce consiliul executiv al FMI a aprobat un plan de salvare de aproape 3 miliarde de dolari pentru Sri Lanka. Acesta reprezintă al 17-lea plan de ajutor din partea FMI pentru Sri Lanka și al treilea de la încheierea războiului civil în statul asiatic în 2009. Sri Lanka a ajuns în cea mai gravă criză financiară din ultimele șapte decenii din stat, la care au contribuit pandemia de COVID-19 și gestionarea economică deficitară. Cu toate acestea, fondurile FMI nu vor fi de un ajutor imediat pentru cetățenii din Sri Lanka, care se confruntă cu impozite mai mari și o creștere cu 66% a tarifelor de energie. 

Un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) a dezvăluit faptul că peste 10 milioane de oameni din Pakistan nu au acces la apă potabilă, conform Al Jazeera. Raportul a demonstrat că, la aproximativ 6 luni de la inundațiile catastrofale din Pakistan, mai bine de 10 milioane de oameni încă nu au acces la surse sigure de apă potabilă, fiind forțați să folosească apă posibil contaminată. Potrivit raportului, majoritatea populației statului nu avea acces la apă potabilă sigură nici înainte de inundații. Dezastrul natural a provocat apoi daune la majoritatea sistemelor de apă din zonele afectate și a forțat peste 5,4 milioane de oameni, inclusiv 2,5 milioane de copii, să consume apă din surse nesigure. De asemenea, raportul ONU a demonstrat că doar 36% din apa țării a fost considerată sigură pentru consum, în ciuda sistemului de alimentare cu apă potabilă al țării care ajunge la  92% din populație.

Proprietarul grupului rus de mercenari, Wagner, a trimis un „avertisment” ministrului apărării din Rusia, Serghei Şoigu, conform căruia armata ucraineană plănuieşte o ofensivă, relatează Al Jazeera. Proprietarul grupului Wagner, Yevgeny Prigozhin, a declarat că atacul Ucrainei a fost planificat pentru sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. A fost pentru prima dată când Prigozhin a publicat corespondența cu ministrul Apărării din Rusia. De asemenea, în avertismentul său, acesta a cerut ca statul rus să ia toate măsurile necesare pentru a preveni separarea grupului Wagner de principalele forțe ale armatei ruse, fapt care ar duce la consecințe grave. Cu toate acestea, Prigozhin nu a dezvăluit sursele care l-au informat despre intențiile Ucrainei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că va convoca luna viitoare o reuniune a comisiei de cooperare cu Ucraina, în ciuda obiecțiilor din partea Ungariei, informează Associate Press. Comisia NATO-Ucraina nu a mai avut o întrunire la nivel înalt din 2019, cu aproximativ trei ani înainte de invazia Ucrainei. Stoltenberg a declarat că reuniunea va avea loc prin intermediul unei întruniri a miniștrilor de externe a statelor membre NATO, la Bruxelles, în perioada 4-5 aprilie, adăugând că acesta nu va fi un eveniment unic. Ungaria și Ucraina se află în dezacord cu privire la o lege adoptată în 2017 în Ucraina, despre care guvernul de la Budapesta a declarat că împiedică minoritatea maghiară din Ucraina să studieze în limba maghiară. De atunci, Ungaria s-a opus regulat reuniunilor Comisiei NATO-Ucraina.

Cel puțin cinci persoane au decedat în urma unui cutremur ce a avut loc în nord-estul Afganistanului, relatează CNN. Vibrații s-au simțit și în anumite orașe din Pakistan și India. Cutremurul de 6,5 grade, ce a avut loc la 40 de kilometri sud-est de orașul Jurm, a înregistrat o adâncime de 187,6 km, conform unui raport al Serviciului Geologic al Statelor Unite ale Americii. Cutremurul a cauzat moartea a cel puțin două persoane în provincia Laghman din nord-estul Afganistanului, unde încă cel puțin opt persoane au fost rănite. Cel puțin trei persoane au decedat în nordul Pakistanului, inclusiv doi copii, potrivit purtătorului de cuvânt al serviciilor provinciale de salvare Khyber Pakhtunkhwa, Bilal Faizi. De asemenea, cel puțin alte 41 de persoane au fost rănite în provincia Khyber Pakhtunkhwa, a declarat Faizi. Alunecările de teren ce au urmat cutremurului au blocat drumurile în orașul Abbottabad, din nordul Pakistanului. De asemenea, locuitorii din orașul pakistanez Islamabad au declarat că au sesizat crăpături în pereții locuințelor. 

Liderii uneia dintre cele mai vechi grupări pentru drepturile omului din Rusia, Memorial, au fost vizați în cadrul unor raiduri în propriile locuințe, la 15 luni după ce activitățile organizației au fost suspendate definitiv de către instanțe, informează BBC. Printre cele 9 persoane, se numără și copreședintele Memorial, Oleg Orlov, căruia i-a fost înaintat un dosar penal pentru „discreditarea” armatei. Fondat în 1989, Memorial își propunea să comemoreze milioanele de oameni nevinovați persecutați de represiunea sovietică. Cu toate acestea, gruparea a fost lichidată înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Raidurile au avut loc după ce comisia de investigație a Rusiei a deschis o anchetă penală împotriva Memorial pentru presupusa „reabilitare a nazismului”. Gruparea a fost supusă presiunii politice de ani de zile, intensificându-se în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar forțele ruse au ocupat zonele din estul Ucrainei. Memorial a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2022 împreună cu Centrul Ucrainei pentru Libertăți Civile și activistul pentru drepturile civile din Belarus Ales Bialiatski.

Reprezentanții Marii Britanii l-au acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a răspândit în mod deliberat informații false despre o decizie a Marii Britanii de a trimite în Ucraina obuze de tancuri ce conțin uraniu sărăcit, conform Sky News. Reprezentanții Ministerului Apărării au declarat că un astfel de material este „standard” pentru cartușele care au capacitatea de a străpunge armura și că nu are nicio legătură cu armele nucleare. Declarația neobișnuită a fost emisă după ce Vladimir Putin a condamnat planul de a trimite astfel de obuze în Ucraina, vorbind despre o „componentă nucleară” și a avertizat că va riposta. „Dacă toate acestea se vor întâmpla, Rusia va trebui să răspundă în consecință, având în vedere că Occidentul începe deja să folosească în mod colectiv arme cu componentă nucleară”, a declarat președintele rus într-un discurs, în timp ce îl găzduiește pe omologul său chinez, președintele Xi Jinping, pentru un summit la Moscova.

Parlamentarii din Uganda au adoptat un proiect de lege anti-LGBTQ+ controversat, care ar pedepsi cu moartea actele homosexuale, atrăgând condamnări semnificative din partea militanților pentru drepturile omului, relatează The Guardian. Un total de 387 din cei 389 de legislatori au votat pentru proiectul de lege împotriva homosexualității, care introduce pedeapsa capitală și închisoarea pe viață pentru activitățile sexuale homosexuale, precum și pentru „recrutarea, promovarea și finanțarea” „activităților” de același sex. „O persoană care săvârșește infracțiunea de homosexualitate agravată, este condamnată să sufere moartea”, se arată în proiectul de lege prezentat de președintele pentru afaceri juridice și parlamentare, Robina Rwakoojo. Numai doi parlamentari din partidul de guvernământ, Fox Odoi-Oywelowo și Paul Kwizera Bucyana, s-au opus noii legi. „Proiectul de lege este prost conceput, conține prevederi neconstituționale, inversează câștigurile înregistrate în lupta împotriva violenței de gen și incriminează persoanele în loc de comportamente, lucruri ce contravin tuturor normelor legale cunoscute”, a declarat Odoi-Oywelowo.

Reprezentanții Regatului Unit și ai Israelului au semnat un acord pe termen lung de consolidare a legăturilor în domeniile apărării, securității și tehnologiei, informează The Guardian. Momentul deciziei este unul controversat, deoarece respectivul acord va fi perceput drept un semn de aprobare pentru guvernul de extremă dreapta al Israelului, care a plasat extinderea coloniilor în Cisiordania ocupată în fruntea agendei sale și se confruntă cu o reacție masivă din cauza planurilor de neutralizare a rolului sistemului judiciar. Acordul a fost semnat de ministrul de externe al Regatului Unit, James Cleverly, și de ministrul de externe israelian, Eli Cohen, la Londra. Acesta face parte din eforturile Regatului Unit de a crea parteneriate strategice cu așa-numitele țări de mijloc. Un comunicat de presă al Ministerului de Externe a făcut referire la îngrijorarea britanică cu privire la creșterea recentă a violenței în Israel și în teritoriile palestiniene ocupate, dar nu s-a sesizat nicio încercare de a atribui vina. 

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 16 și 17 noiembrie în lume – Joe Biden a aprobat utilizarea de către armata ucraineană a rachetelor americane ATACMS, Finlanda găzduiește primul exercițiu major de artilerie al NATO de la aderarea sa la alianță, În regiunea separatistă Abhazia protestatarii au continuat să ocupe clădirea parlamentului

Material realizat de Andrei Rus și Irina Dudu Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, …