Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Militanții Statului Islamic au detonat Marea Moschee al-Nuri și cunoscutul său minaret din Mosul, locul de unde liderul grupării islamiste, Abu Bark al-Bagdhdadi, a proclamat ”califatul” islamic în urmă cu trei ani, au precizat surse militare irakiene, potrivit Reuters. ”Detonarea minaretului al-Habda și al moscheei al-Nuri subliniază încă o recunoaștere a înfrângerii din partea jihadiștilor”, a declarat premierul irakian într-un comunicat. În schimb, agenția de știri Amaq, canalul de propagandă al ISIS, a acuzat că aviația Statelor Unite ale Americii a distrus moscheeea medievală în urma unui bombardament, afirmație respinsă de colonelul forțelor aeriene ale SUA, John Dorrian, purtătorul de cuvânt al coaliției armate pentru eliberarea Mosulului.
Regele Salman al Arabiei Saudite l-a înlăturat de la linia succesorală pe nepotul său și l-a înlocuit cu propriul fiu, Mohammed bin Salman, confirmându-l pe acesta drept succesor direct și consolidând o inițiativă de reașezare a influenței regatului saudit drept o putere regională, informează The Guardian. Decizia a fost anunțată printr-un decret regal emis la puțin timp după miezul nopții, luând prin surprindere sistemul saudit, în cadrul căruia profilul lui Bin Salman a evoluat tot mai mult în ultimii trei ani, însă totodată rolul fostului prinț moștenitor, Mohammed bin Nayef, un veteran în domeniul securității, era văzut drept asigurat. Răsturnarea de situație survine după o serie de decizii majore rece te făcute de regatul saudit, considerat mai degrabă precaut în luarea deciziilor în general. În ultimele săptămâni, Arabia Saudită și-a recalibrat relațiile cu administrația Statelor Unite ale Americii și au deschis un front diplomatic împotriva Qatarului, chiar sub coordonarea lui Bin Salman, în timp ce continuă să își exercite o influență majoră în conflictul armat din Yemen și să promoveze o revoluție economică și culturală pe plan intern.
Miniștrii formațiunii centriste MoDem, un partid aliat cu mișcarea politică a președintelui Emmanuel Macron, au părăsit guvernul Franței după doar o lună în funcție, în urma unei anchete cu privire la posibile fraude financiare comise de membrii partidului, informează The Guardian. Astfel, patru miniștri ai cabinetului și-au dat demisia în doar 48 de ore, la doar câteva zile după ce formațiunea lui Macron, ”Republica în Mișcare” (REM) a obținut o majoritate solidă în camera inferioară a Parlamentului francez. Mai întâi, ministrul francez al justiției, Francois Bayrou, președintele MoDem, și-a anuntat demisia, urmat de ministrul pentru Afaceri Europene, Marielle de Sarnez. Un al treilea ministru din partea partidului aliat cu Macron, ministrul Apărării, Sylvie Goulard, a demisionat, motivând că, împreună cu ceilalți colegi demisionari, dorește să se concentreze pe gestionarea acuzațiilor potrivit cărora membrii MoDem au angajat ilegal membri ai partidului în funcții de consilieri plătite de Parlament. Un al patrulea ministru, de data aceasta membru al REM, cel pentru integrare teritorială și totodată secretar al formațiunii, Richard Ferrand, a demisionat în urma unui caz separat în care este acuzat de nepotism.
Egiptul a livrat combustibil pentru singura uzină electrică din Fâșia Gaza, în vederea ameliorării crizei de energie care a lăsat cele două milioane de locuitori ai enclavei palestiniane în situația de a beneficia de curent electric timp de mai puțin de trei ore pe zi, informează Reuters. Livrarea reprezintă primul import oficial de motorină din Egipt în Fâșia Gaza din ultimii 10 ani, de când mișcarea Hamas a preluat controlul asupra enclavei și reprezintă un semn al îmbunătățirii relațiilor dintre autoritățile de la Cairo și gruparea palestiniană. Combustibilul ar putea fi suficient pentru a produce electricitate timp de șapte ore zilnic, timp de trei zile. Criza electricității din Fâșia Gaza a fost declanșată de refuzul Autorității Palestiniene de a achita în urmă cu două luni costurile pentru curentul consumat în enclavă, după ce AP a acuzat Hamas că nu rambursează cota care îi revine din plata curentului electric. Astfel, AP a notificat furnizorul israelian de electricitate că nu va mai achita aceste costuri, iar alimentarea cu electricitate a fost redusă cu 30%, reducând la doar trei ore pe zi alimentarea cu electricitate pentru populația din Gaza.
Aparatele de uz casnic, precum televizoarele, mașinile de spălat vase sau frigiderele, consumă până la de două ori mai multă energie decât este promovat că o fac conform etichetelor de consum, a relevat un studiu realizat la nivelul Uniunii Europene, informează The Guardian. O investigație de 18 luni a relevat că, atunci când sunt testate în condiții de exploatare reală, bunurile de larg consum de la clasele de energie de la A la G consumă mult mai multă energie electrică ca urmare a modalităților de testare învechite și selective pe baza cărora au fost evaluate. Astfel, activarea unor caracteristici la televizoare, precum modul ”ultra-high definition” sau ”high-dynamic range” în ciclul de exploatare a determinat o creștere a consumului la patru din șapte modele evaluate, într-unul din cazuri aceasta fiind de 100%. De asemenea, investigația a mai descoperit că un alt model de produs TV a consumat cu 47% mai multă energie când a fost testat în condiții de exploatare reală, în detrimentul unei măsurători după standarde UE. ”Modelul posedă capacitatea de a detecta și de a-și ajusta consumul pentru a reduce consumul mediu de energie atunci când este măsurat cu videoclipul test EN 62087:2016”, se arată în raport. Videoclipul menționat reprezintă un standard introdus în urmă cu un deceniu de Comisia Internațională Electrotehnică pentru a măsura modelul de consum casnic al televizoarelor.
Sudanul de Sud nu mai este afectat de foamete după o intensificare a ajutoarelor primite de acest stat, se precizează într-un raport al Clasificării Securității Alimentare Integrate (IPC), realizat cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite, precizează BBC. Foametea, care a fost declarată în februarie, a fost primul fenomen de acest fel din ultimii 6 ani, aceasta fiind provocată de conflictul armat din Sudanul de Sud, recoltele slabe și creșterea prețului alimentelor. Zeci de mii de oameni au murit, iar alte câteva milioane au fost nevoite să-și părăsească locuințele după izbuznicea conflictului în urmă cu mai bine de trei ani. IPC a anunțat că circa 1,7 milioane de oameni încă se află sub incidența unor deficite grave de nutriție, iar riscul persoanelor care ar putea fi afectate de lipsa alimentelor se ridică acum la 6 milioane, față de 5,5 milioane în urmă cu o lună.
Venezuela se pregătește pentru o nouă escaladare a violențelor, după ce un protestatar în vârstă de 17 ani a fost ucis de un membru al gărzilor naționale, iar curtea supremă a țării a anunțat sancțiuni împotriva procurorului general, unul dintre cei mai înalți oficiali care a luat poziție împotriva regimului condus de Nicolas Maduro, informează The Guardian. Tânărul Fabian Urbina a murit luni după ce forțele de securitate au deschis focul în urma ciocnirilor cu demonstranții, pe o autostradă din capitala Caracas. Ministrul de interne, Nestor Reverol, a confirmat moartea adolescentului, precizând că aceasta a fost cauzată de un presupus ”exces de forță” și a adăugat că cei responsabili ”vor fi deferiți justiției”.
Candidatul Partidului Republican pentru alegerile privind ocuparea unui loc în Camera Reprezentanților în statul Georgia, a câștigat scrutinul, considerat drept un test electoral important cu privire la percepția alegătorilor față de politicile promovate de administrația republicană de la Casa Albă și posibila revenire în prim-plan a democraților, relatează BBC. Karen Handel, reprezentanta republicanilor, a obținut 53% din voturi, devansându-l pe contracandidatul democrat, Jon Ossoff. Alegerile au fost organizate după vacantarea locului din Congres după ce titularul mandatului, Tom Price, a demisionat pentru a prelua postul de secretar american pentru sănătate în administrația președintelui Donald Trump. Victoria lui Handel evidențiază că Partidul Democrat se confruntă în continuare cu o criză de credibilitate, în ciuda controverselor din jurul politicilor promovate de președintele Donald Trump și a criticilor aduse republicanilor de un segment important din societatea americană.
Emoticonul cu steagul-curcubeu ”pride”, disponibil temporar pe rețeaua de socializare Facebook în timpul lunii iunie, este aparent indisponibil pentru utilizatorii din țările care interzic practicile homosexuale, informează Washington Times. Decizia Facebook a provocat critici în rândul membrilor comunității LGBT care acuză compania că prioritizează piețele comerciale străine în detrimentul politicilor progresiste. Printre cei care nu au putut beneficia de utilizarea steagului-curcubeu, simbol al diversității și al comunității LGBT, se numără persoanele din Egipt, Palestina, Bahrain, Liban, Singapore sau Rusia.
