Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Marina Ghiță și Oana Hroștea
TITLURILE ZILEI
Donald Trump a declarat că, dacă este ales președinte, poate renunța la garanția de protecție a țărilor NATO, informează BBC. Într-un comunicat dat pentru New York Times, Trump a declarat că SUA va veni doar în ajutorul aliaților în cazul în care aceștia și-au „îndeplinit obligațiile față de noi”. Comentariile domnului Trump au avut la bază articolul 5 din tratatul fondator al NATO, potrivit căruia aliații sunt obligați să vină în ajutorul unui stat membru care este atacat. În cadrul discursului său, Trump a prezentat o strategie de politică externă care vizează reducerea cheltuielilor în ceea ce privește implicarea americană în operațiunile externe. Candidatul republican a declarat că va reevalua costurile tratatelor de apărare de lungă durată ale SUA, fapt care i-ar putea forța pe aliați să-și asume aceste costuri. De asemenea, Trump a sugerat că va închide bazele americane din străinătate. „Dacă decidem că trebuie să apărăm Statele Unite, vom implementa întotdeauna operațiuni de pe teritoriul american, iar acest lucru va fi mult mai puțin costisitor”, a afirmat acesta. În ceea ce privește situația din Turcia, liderul republican pare reticent asupra faptului că membrii NATO insistă asupra menținerii principiilor democratice. Întrebat în legătură cu agresiunea rusă față de țările NATO în regiunea Mării Baltice, Trump a sugerat că SUA ar putea să renunțe la măsurile de protecție de lungă durată oferite acestor națiuni. Discursul liderului republican va fi văzut de către partenerii NATO de la Washington ca fiind cel mai bun caz excentric și cel mai rău caz alarmant. Într-un moment de creștere a tensiunilor cu Moscova, ideea că SUA ar putea deveni un aliat nesigur este un cosmar pentru membrii europeni ai NATO.
Vicepremierul turc, Numan Kurtulmus, a anunțat, joi, 21 iulie, că Turcia va renunța temporar la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) în timpul stării de urgență decretate miercuri de către președintele Recep Tayyip Erdogan, informează Le Monde. „Turcia va suspenda Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care nu contravine obligațiilor sale internaționale, așa cum a făcut Franța după atacurile din noiembrie 2015″, a anunțat Kurtulmus. La data de 24 noiembrie 2015, în urma atacurilor de la Saint-Denis și Paris, Franța a informat, într-adevăr, Consiliul Europei „asupra deciziei sale de a deroga de la CEDO”, ca urmare a adoptării stării de urgență. Articolul 15 al Convenției prevede posibilitatea unei astfel de derogări „în timp de război sau alt pericol public care amenință viața națiunii”. Cu toate acestea, Convenția rămâne în vigoare, iar unele dintre drepturile pe care le garantează nu tolerează nici o derogare.
Austria a raportat, joi, că l- a convocat pe ambasadorul turc la Viena pentru o „clarificare” asupra evoluției „din ce în ce mai autoritare” a guvernului din Ankara și asupra rolului pe care acesta l-a avut în timpul protestelor comunității turce din Viena, informează Le Figaro. „Suntem îngrijorați cu privire la aspectele din ce in ce autoritare relevate de guvernul turc. Așa că l-am chemat pe ambasador pentru a clarifica direcția luată de Turcia”, a declarat ministrul de externe, Sebastian Kurz, la radioul public Ö1. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a introdus, miercuri, o stare de urgență de trei luni în Turcia și a intensificat procesul de epurare masivă lansat în urma loviturii de stat militare eșuate din 15 iulie. Kurz a prezentat deciziile din Ankara din ultimele zile, precum „ concedierea a mii de funcționari publici, interferența masivă în sistemul judiciar, arestarea a multor oficiali de rang înalt”, ca fiind „inacceptabile”. Ministrul a pus la îndoială, de asemenea, contextul a două proteste pro-Erdogan din Viena, care au adunat, vineri și sâmbătă, câteva mii din cei 300.000 de membri ai comunității turce din Austria. „Potrivit informațiilor noastre, aceste demonstrații pentru Erdogan (…) au fost gestionate în mod direct din Turcia. Acest lucru nu este acceptabil și vrem să protestăm”, a declarat ministrul. De asemenea, acesta a sperat că Europa va exercita o presiune, inclusiv financiară, asupra Turciei.
Atleților și sportivilor ruși le este interzisă în continuare participarea la Jocurile Olimpice datorită reclamațiilor cum că țara a avut un program de dopaj sponsorizat de stat, informează BBC. Comitetul Olimpic Rus (ROC) și 68 de atleți ruși au încercat să răstoarne suspendarea pusă în aplicare de către organismul care reglementează atletismul mondial. Curtea de Arbitraj pentru Sport (CAS) a hotărât că atleții ruși pot participa la jocurile de la Rio care încep la data de 5 august, însă doar o mână dintre aceștia și doar ca atleți neutri. “Este trist, însă regulile sunt reguli”, a declarat Usain Bolt, campion olimpic la 100 și 200 de metri care va concura pentru mai multe medalii de aur la Rio.
Ministrul sănătății din Armenia a declarat că cel puțin 50 de persoane, inclusiv 25 de ofițeri de poliție, au fost răniți în țară după o noapte de ciocniri între polițiști și protestatarii nemulțumiți de felul în care autoritățile gestionează o luare de ostatici care continua într-o secție de poliție din capitală, relatează Al Jazeera. Poliția a declarat că 136 de persoane au fost reținute în timpul violenței de miercuri din capitala țării, Yerevan, a declarat pentru Al Jazeera Roubina Margossian, jurnalist local. Protestatarii au atacat polițiștii în afara unei stații unde un grup de barbați înarmați țin ostatici patru ofițeri de poliție de duminică dimineață.
Oficialitățile din Mali au decretat trei zile de doliu național și au reintrodus o stare de urgență care a început joi, 21 iulie, în urma unui atac efectuat asupra unui lagăr militar din Nampala, în care au fost uciși 17 soldați, a declarat guvernul într-un comunicat emis miercuri, informează Le Figaro. Doliul național va fi instaurat începând de joi „pentru a aduce un omagiu victimelor atacului terorist”, organizat marți împotriva forțelor din Nampala, iar starea de urgență a fost decretată „pentru o perioadă de zece zile”, începând de joi, potrivit unui comunicat în care sunt prezentate măsurile anunțate la Consiliul de Miniștri de miercuri.
Autoritățile turce au anunțat, joi, că democrația va fi întărită în urma loviturii de stat eșuate din 15 iulie, iar președintele Recep Tayyip Erdogan a introdus starea de urgență pentru prima dată începând cu anii 1980, informează Le Figaro. Recep Tayyip Erdogan a declarat, miercuri, că starea de urgență va dura cel puțin trei luni, explicând că acest sistem va permite guvernului său să lupte rapid împotriva susținătorilor loviturii de stat. Stabilirea acestor măsuri excepționale vizează să împiedice o nouă tentativă de lovitură de stat, a declarat ministrul justiției, Bekir Bozdag. Vicepremierul Mehmet Simsek a asigurat că Turcia nu va revigora represiunea suferită în urma aplicării legii marțiale de-a lungul ultimelor decenii. „Starea de urgență din Turcia nu va include nici o restricție de circulație, întrunire, libertatea presei etc. Nu este vorba despre legea marțială din anul 1990. Am încredere că Turcia va ieși cu o democrație consolidată, o economie de piață care funcționează mai bine și care va fi mai favorabilă climatului investițional”, a declarat acesta. Erdogan atribuie lovitura de stat militară –care a produs 246 de morți și sute de răniți – rețelei de susținători ai predicator Fethullah Gulen, exilat în Statele Unite și a cerut Washingtonului să-l extrădeze. Perioada de după lovitura de stat a fost marcată de arestarea, revocarea sau suspendarea a zeci de mii de soldați, polițiști, magistrați, profesori și funcționari.
O forță sprijinită de Statele Unite ale Americii care luptă să izgonească statul Islamic din Manbij, oraș din guvernoratul Alep, Siria, a declarat joi că a oferit grupării jihadiste 48 de ore la dispoziție să cedeze orașul nordic sirian, informează Reuters. Conform unei declarații oferite de consiliul militar din orașul Manbij, statului islamic îi este permis să părăsească orașul cu arme ușoare, fără luptă. Aceștia trebuie să plece în următoarele 48 de ore iar “această inițiativă este prima și ultima pentru ca elementele Daesh asediate să părăsească orașul”, folosind un acronim arab pentru gruparea jihadistă.
Park Geun-hye, președintele sud-coreean, a declarat joi că mișcarea pentru implementarea sistemului de apărare antirachetă a Zonei Terminale de Apărare de Înaltă Altitudine (THAAD) a fost “inevitabilă” din cauza amenințărilor din ce în ce mai multe ce vin din partea Coreei de Nord iar diviziunea din Sud ce ține de desfășurarea acesteia este ceea ce Pyongyang caută, relatează Reuters. A treia racheta bastilică lansată marți de Coreea de Nord este cea mai recentă dovadă că sistemul antirachetă este necesar, a declarat Park la o reuniune a Consiliului Național de Securitate. Anunțul făcut în această lună de Coreea de Sud și de Statele unite ale Americii prin care anunță implementarea unității THAAD împreună cu unitatea militară americană într-o zonă rurală agricolă din Sud a adus cu sine proteste zgomotoase din partea locatarilor care sunt ingrijorați cu privire la un posibil impact negativ asupra sănătății și a mediului.
Conform unei surse juridice, cinci persoane care au fost reținute pentru a fi interogate cu privire la atacul din ziua Bastiliei din orașul sudic francez Nisa vor răspunde în fața instanței joi și pot fi puși sub o investigație formală, înștiințează Reuters. Suspecții au fost deja transferați din custodia unității anti-terorism franceze SDAT la Curtea de Justiție din Paris unde ar putea fi puși sub acuzare, a mai declarat sursa. Statul islamic a revendicat atacul produs de Mohamed Lahouaiej Bouhlel, un conducător auto tunisian în vârstă de 31 de ani care a intrat de ziua Bastiliei într-o mulțime, omorând cel puțin 84 de persoane.
