Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Romina Manolescu și Emilia Popescul
Răspândirea gripei aviare s-a accelerat în ultimele săptămâni în Franța, al doilea mare producător de păsări de curte din Uniunea Europeană, informează Reuters. Autoritățile din Franța au detectat o creștere a focarelor de gripă aviară încă din timpul verii, după ce au fost sacrificate aproximativ 20 milioane de pui de găină, rațe și curcani, înregistrând astfel o scădere bruscă a producției de păsări de curte. Mai mult de jumătate din focarele din ferme au fost identificate în regiunea Pays de la Loire. Oficialii francezi au declarat că, deși virusul este inofensiv pentru produsele alimentare, răspândirea sa reprezintă o preocupare pentru guverne și industria păsărilor de curte din cauza daunelor pe care le-ar putea provoca, precum posibilitatea restricțiilor comerciale și riscul transmiterii la om.
Fostul președinte american, Donald Trump, nu a plătit niciun impozit pe venit în ultimul an al mandatului, deoarece a raportat pierderi mari în cadrul afacerilor sale, relatează Al Jazeera. Potrivit cifrelor fiscale publicate de o comisie a Congresului condusă de către democrați, veniturile și obligațiile fiscale ale lui Trump au fluctuat considerabil în timpul celor patru ani petrecuți la Casa Albă. Donald Trump a refuzat să-și facă publice declarațiile fiscale în timpul celor două campanii prezidențiale, chiar dacă toți ceilalți candidați la președinție au făcut acest lucru de zeci de ani. Un purtător de cuvânt al lui Trump, Steven Cheung, a catalogat publicarea documentelor drept motivată politic: „Dacă această nedreptate i se poate întâmpla președintelui Trump, se poate întâmpla tuturor americanilor fără motiv”. Pentru anul 2020, documentele au raportat o pierdere de 4,8 milioane de dolari pentru fostul președinte al Statelor Unite și soția lui, pentru care cei doi nu au plătit nicio taxă.
Autoritățile nepaleze au declarat că un criminal în serie francez, portretizat drept „The Serpent”, va fi eliberat dintr-o închisoare din India, în urma unei hotărâri judecătorești, informează BBC. Charles Sobhraj a petrecut 19 ani în închisoare pentru uciderea a doi turiști în Kathmandu în 1975, o americancă pe nume Connie JO Bronzich și prietenul ei canadian, Laurent Carriere. Sobhraj a fost legat de o serie de crime în anii 1970, în care victimele sale au fost în mare parte tineri excursioniști occidentali pe traseul dintre India și Thailanda. Curtea Supremă din Nepal a ordonat eliberarea lui Sobhraj, după ce echipa sa juridică a depus cu succes o cerere în care susținea că ar trebui să i se acorde o concesie datorită vârstei înaintate și a comportamentului său bun. El a fost supranumit „The Serpent” sau „Bikini Killer” datorită abilităților sale de a se deghiza și a se furișa, respectiv pentru tendința de a ucide femei tinere. Mai târziu, acesta a devenit subiectul unui serial de succes marca BBC și Netflix, care a fost lansat în 2020.
Oficialii din Statele Unite ale Americii au impus noi sancțiuni împotriva Iranului pentru execuțiile legate de proteste, informează Al Jazeera. Potrivit unor organizații pentru drepturile omului din afara Iranului, câteva sute de persoane au fost ucise de la izbucnirea protestelor în septembrie, după moartea femeii kurde, Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, arestată de poliția moralității. Trei luni mai târziu, guvernul iranian a executat un alt bărbat pe nume Majidreza Rahnavard pentru uciderea a doi membri ai forțelor de securitate. Autoritățile americane au exercitat astfel o serie de sancțiuni pentru a intensifica presiunea asupra guvernului iranian, drept răspuns la protestele din întreaga țară. Liderii iranieni au respins criticile privind drepturile omului și au acuzat Statele Unite că folosesc „standarde duble” împotriva unui stat considerat rival al SUA. Sancțiunile au avut ca scop să înghețe toate activele deținute de persoane fizice sau organizații în SUA. De asemenea, autoritățile americane au reușit expulzarea Iranului din primul organism pentru drepturile femeilor din cadrul Națiunilor Unite, la începutul acestei luni.
Opt adolescente au fost acuzate de uciderea unui bărbat în vârstă de 59 de ani în centrul orașului Toronto, relatează BBC. Fetele, cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, ar fi discutat inițial online înainte de a se întâlni în noaptea atacului, a declarat poliția. Bărbatul, al cărui nume a rămas necunoscut, locuia într-un cămin destinat persoanelor fără adăpost. O femeie rezidentă a unui adăpost pentru persoane fără adăpost din apropiere a declarat pentru CBC că victima a fost înjunghiată în stomac după ce a încercat să o protejeze atunci când fetele s-au apropiat de ea pentru alcool. Un grup de trecători au semnalat serviciile de urgență după ce l-au găsit pe bărbat înjunghiat într-o zonă aglomerată din capitală, a declarat detectivul resposabil de caz, Terry Browne. De asemenea, acesta a susținut că „anomalia” acestui atac rezultă din faptul că fetele provin din părți diferite ale orașului și nu par să se fi cunoscut personal înainte de atac. Trei dintre cele opt adolecente au mai avut antecedente cu poliția.
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat, pentru prima dată în 74 de ani, o rezoluție prin care solicită încetarea violenței în Myanmar, informează Reuters. Conflictul din statul asiatic a început în 1948, odată cu primele revolte apărute după ce, în același an, statul, cunoscut atunci drept Burma, și-a câștigat independența față de Regatul Unit. În ciuda numeroaselor armistiții și a apariției unor zone autonome în 2008, multe grupuri armate continuă să ceară independența, creșterea autonomiei sau federalizarea țării. Rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate cere juntei militare să elibereze deținuții politici, incluzându-l pe fostul lider, Aung San Suu Kyi. Fosta conducătoare a fost reținută în urma loviturii de stat din 1 februarie 2021, când armata a preluat puterea. Ambasadoarea Marii Britanii în ONU, Barbara Woodward, a declarat: „Am trimis un mesaj clar poporului din Myanmar: ne dorim progrese în legătură cu drepturile, dorințele și interesele lor”.
Oficiali ai Băncii de Dezvoltare a Americii Latine (CAF) au anunțat oferirea unui împrumut în valoare de 150 de milioane de euro pentru El Salvador, destinat consolidării sistemului educațional, relatează Reuters. Consiliul de administrație al băncii a aprobat împrumutul, acesta fiind primul acordat de CAF țării. Declarația consiliului a explicat că împrumutul urmează a fi folosit în consolidarea sistemului educațional al statului prin achiziționarea de echipamente, instruirea personalului pentru a diminua problema decalajului digital din școli. Președintele executiv al Băncii, Sergio Diaz-Granados, a comunicat, amintind de „urgența educațională” pe care pandemia a creat-o: „Suntem un aliat strategic în dezvoltarea țărilor cu programe cuprinzătoare ca acesta”. Reprezentantul El Salvadorului în cadrul CAF, Oscar Avalle, a comunicat din septembrie, în cadrul unui comunicat televizat, despre eforturile consiliului și a oficialilor salvadorieni pentru obținerea împrumutului.
Guvernul elvețian a respins o a treia opțiune de exprimare neutră a genului în actele oficiale, conform AP News. În acest moment, persoanele sunt trecute în registrul civil ca femei sau bărbați, neexistând o opțiune non-binară. Ca răspuns la propunerile înaintate de către Parlament, Consiliul Federal a declarat că binaritatea genului este un concept încă puternic ancorat în societatea elvețiană și că „nu se împlinesc precondițiile sociale pentru introducerea unei a treia opțiuni pentru exprimarea genului sau o renunțare la introducerea acestuia în actele oficiale”. Consiliul a explicat că această inițiativă ar necesita multiple modificări ale Constituției Elveției și a legilor, atât la nivel național, cât și la nivelul celor 26 de cantoane ale statului. Germania și Austria au adoptat în 2018 opțiuni neutre de gen pentru documentele oficiale: Germania a ales o a treia opțiune – „divers” -, în timp ce Austria a specificat că autoritățile trebuie să permită trecerea persoanelor în acte ca „altceva decât femeie sau bărbat”.
Guvernul german a returnat 22 de artefacte Nigeriei, ca parte a unui efort mai amplu al națiunilor occidentale de a corecta o parte din „trecutul colonial”, relatează NPR. Sculpturile și plăcile de bronz au fost luate de către soldații britanici din Regatul antic al Beninului – acum partea sudică a Nigeriei, nu statul Benin – în 1897. Oficialii nigerieni au cerut returnarea artefactelor de peste un deceniu, însă răspunsul statelor vestice a întârziat. Returnarea celor 22 de artefacte reprezintă un prim pas dintr-un acord încheiat între Nigeria și Germania pentru returnarea celor 1.130 de artefacte de bronz din muzeele germane. Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a recunoscut că, deși returnarea artefactelor nu va vindeca toate rănile trecutului, dar este un pas crucial în abordarea „istoriei coloniale întunecate” a Germaniei.
O încercare de lovitură de stat din Gambia a fost oprită, conform BBC. Nu este clar cine a fost în spatele încercării de a-l răsturna pe președintele Adama Barrow care a câștigat un al doilea mandat în alegerile de anul trecut. Când au apărut rapoartele privind o încercare de lovitură de stat, armata a negat acest lucru, declarând că a efectuat doar un „exercițiu militar”. Totuși, un comunicat informează că patru soldați au fost arestați, iar trei presupuși suspecți au scăpat. Declarația guvernului a menționat că rezerviștii militari au fost puși în stand-by. „Situația este complet sub control”, a mai fost adăugat în declarație.
