Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Maria Pițigoi și Meda Dragomir
Liderii Spaniei, ai Portugaliei și ai Franței au încheiat un acord pentru crearea unui „coridor verde” care să lege peninsula Iberică de piața europeană, informează Euronews. Anunțul vine după luni de negocieri eșuate privind finalizarea gazoductului MidCat care ar fi trebuit să lege Spania și Franța prin Munții Pirinei. Până acum, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost reticent față de reluarea lucrărilor la conducta MidCat, proiect care a fost anulat după ce autoritățile de reglementare din ambele țări au respins infrastructura costisitoare în 2019. De această dată, liderul de la Paris și-a exprimat acordul pentru crearea noului „Coridor al Energiei Verzi”, care va înlocui planurile anterioare pentru MidCat și va permite Spaniei și Portugaliei, doi mari importatori de gaz natural lichefiat (GNL), să-și trimită surplusul provenit din livrări în Franța și alte țări europene. Noua conductă, care va beneficia probabil și de finanțare din partea UE, este susținută și de Germania, cea mai mare economie și cel mai mare consumator de gaze din Europa.
Proteste antiguvernamentale au izbucnit în capitala Ciadului, N’Djamena, după ce Mahamat Idriss Deby a fost reales ca președinte pentru a doua oară, relatează Deutsche Welle. Peste 50 de persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite ca urmare a intervenției violente a forțelor de securitate care au încercat să oprească manifestațiile. Țara a fost zguduită de o criză politică de când fostul președinte, Idriss Deby, a fost ucis pe câmpul de luptă în aprilie 2021 în timp ce vizita trupele din prima linie. Fiul acestuia, Mahamat Idriss Deby, a preluat puterea, promițând inițial o restabilire a guvernării civile după 18 luni. La începutul acestei luni, el și-a încălcat promisiunea, amânând alegerile până în octombrie 2024 și devenind președintele „de tranziție” al țării. Pe lângă o criză politică și instabilitate economică, Ciadul se confruntă și cu inundații devastatoare, care afectează peste 1 milion de oameni. Președintele Deby a declarat miercuri stare de urgență, pentru a „gestiona mai bine această situație de dezastru național”.
Autoritățile din Franța au efectuat o nouă operațiune de repatriere a zeci de copii și femei, cetățeni francezi, din lagărele de prizonieri jihadiste din nord-estul Siriei, anunță Al Jazeera. Potrivit unui comunicat publicat de Ministerul de Externe, copiii au fost predați serviciilor de îngrijire și urmează să primească asistență medicală și socială, iar femeile vor fi transferate autorităților judiciare. Adulții se numărau printre cetățenii francezi care s-au dus voluntar pe teritorii controlate de așa-numitul Stat Islamic (ISIL). De la căderea ISIL în 2019, unele țări occidentale și-au repatriat cetățenii deținuți în lagărele administrate de kurzi. O altă operațiune de acest tip a fost efectuată de autoritățile franceze în iulie. Înainte de aceasta, guvernul de la Paris a refuzat repatrierea în masă a sutelor de copii francezi născuți acolo, acceptând puține reveniri și doar în anumite situații. În Franța, țară care a fost în ultimii ani ținta mai multor atacuri jihadiste soldate cu sute de morți și răniți, securitatea cetățenilor aflați pe teritoriul francez a fost considerată prioritară față de repatrierea celor reținuți.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a călătorit în Azerbaidjan pentru a participa la ceremonia de inaugurare a unui nou aeroport într-o zonă eliberată de sub ocupația armeană, potrivit Euronews. În 2020, un conflict între forțele armene și azere a provocat moartea a peste 6.700 de oameni. Rusia a desfășurat aproximativ 2.000 de forțe de menținere a păcii în regiunea Nagorno-Karabah în cadrul unui acord de pace care a pus capăt conflictului. Turcia a fost un aliat militar cheie pentru Azerbaijan în timpul războiului care a strămutat aproximativ 90.000 de oameni, care s-au refugiat în Armenia. Luptele de luna trecută de la granița armeano-azeră, soldate cu peste 200 de soldați uciși de ambele părți, au stârnit temeri cu privire la izbucnirea unui nou conflict sângeros. Nu departe de aeroport, armata iraniană desfășoară exerciții militare de-a lungul graniței sale cu Azerbaidjan.
YouTube și Facebook au fost acuzate de aprobarea unor reclame înșelătoare privind alegerile prezidențiale din Brazilia, raportează The Guardian. Organizația pentru drepturile omului Global Witness a produs în mod intenționat o serie de reclame înșelătoare în timpul campaniei electorale care prezintă lupta strânsă dintre președintele în funcție, Jair Bolsonaro, și fostul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, marcată pe alocuri cu violență și acuzații dure. Reclamele, pe care reprezentanții Global Witness susțin că le-au retras înainte de a fi publicate pentru a evita răspândirea confuziei, au fost în totalitate aprobate de YouTube și doar jumătatea dintre acestea de către Facebook. Unele dintre reclamele propuse i-au îndemnat pe oameni să nu voteze; altele, în care a fost inclus Bolsonaro însuși, au pus la îndoială credibilitatea alegerilor, iar câteva au dat o dată falsă pentru ziua când are loc scrutinul. „Dacă nu era deja evident, acum ar trebui să fie de necontestat chiar și pentru cel mai mare sceptic: companiile de social media nu își îndeplinesc responsabilitatea fundamentală de a opri subminarea proceselor democratice prin campanii false și intenționat înșelătoare”, a afirmat Jon Lloyd, consilier principal al Global Witness.
Alexei Navalnîi a fost acuzat de noi acte de ‘terorism’, riscând să primească până la 30 de ani în închisoare, raportează Al Jazeera. Alexei Navalnîi a declarat că autoritățile ruse au depus noi acuzații împotriva sa, condamnându-l de promovarea “terorismului și extremismului”, riscând să fie condamnat la 30 de ani de închisoare, aproape dublul sentinței sale actuale. “Am primit o notificare oficială că un nou caz penal a fost inițiat împotriva mea pentru propagarea extremismului, instigarea la acte de terorism, finanțarea activităților extremiste și reabilitarea Nazismului”, a declarat fostul politician. Nu a existat nicio confirmare oficială imediată din partea Comitetului de Investigații Rus cu privire la noul caz din anchetă.
Uniunea Europeană a căzut de acord asupra unui nou pachet de sancțiuni cu privire la dronele iraniene folosite în Ucraina, relatează Al Jazeera. Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat noi sancțiuni asupra Iranului, pe fondul dronelor iraniene furnizate Rusiei și folosite în atacurile din Ucraina. “După 3 zile de discuții, ambasadorii Uniunii Europene au căzut de acord asupra măsurilor luate împotriva entităților care puneau la dispoziție dronele iraniene din atacurile asupra Ucrainei”, au declarat reprezentanții președinției cehe a Consiliului UE. Ucraina a acuzat Rusia de folosirea dronelor iraniene “kamikaze” în atacurile din ultima săptămână asupra orașelor și stațiilor de energie, declarând că au doborât mai bine de 220 de drone de acest fel de la începutul lunii septembrie.
Armata Statelor Unite ale Americii a anunțat că va oferi asistență membrilor care doresc să facă avorturi, conform Al Jazeera. Pentagonul a anunțat un nou sprijin pentru membrii armatei care doresc să efectueze un avort, inclusiv acoperirea cheltuielilor de călătorie pentru cei localizați în părți ale Statelor Unite în care procedura este acum interzisă. Ordonanța de joia aceasta include și o măsură de protecție a confidențialității, menită să ferească membrii armatei americane de orice repercusiune, stabilind anumite reguli, astfel încât comandanții locali să nu poată să influențeze procedurile. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că procesul va fi finalizat până la finalul anului.
Fostul consilier și strateg al lui Donald Trump, Steve Bannon, se confruntă cu până la șase luni de închisoare pentru sfidarea Congresului Statelor Unite ale Americii, conform BBC. Fostul strategist al administrației prezidențiale Trump ar putea fi condamnat cu până la șase luni de închisoare pentru refuzarea unei citații de a depune mărturie în fața Congresului cu privire la asaltul asupra Capitoliului, din 6 ianuarie. Bannon, în varsta de 68 de ani, a fost găsit vinovat în iulie pentru două acuzații de sfidare a citației comitetului legal al Congresului. Procurorii au declarat că refuzul acestuia de a coopera a “exacerbat asaltul asupra Capitoliului”. Bannon, o figură importantă în succesul campaniei electorale a lui Donald Trump, a negat orice acuzație.
